Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

22°C

Umiditate:78%
Viteza vantului:14 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4587
  3.5272
Social | 17 - 19 octombrie 2011 | Bogdan PITICARIU
Micsoreaza fontMareste font

Primăria vrea o nouă zi de importanţă locală

18 octombrie, data la care Eugeniu de Savoya elibera cetatea, în 1716, de sub stăpânirea otomană


Timişoara se pregăteşte să aibă o nouă zi de importanţă locală. Este vorba de 18 octombrie, zi pe care Primăria vrea să o marcheze ca dată de referinţă pentru istoria oraşului. Această nouă zi de importanţă locală „rivalizează” cu alte două date definitorii pentru oraş : 30 august şi 20 decembrie.

 

O nouă zi de referinţă

Primăria Timişoara a propus, la sfârşitul săptămânii trecute, ca ziua de 18 octombrie să fie declarată zi de importanţă locală. În acest sens există deja şi un act normativ, care urmează să fie aprobat de consilierii locali. Deci­zia a fost luată pentru că pe 18 octom­brie 1716, prinţul Eugeniu de Savoya şi-a făcut intrarea triumfală în cetatea Timişoarei, eliberând oraşul, aflat la acel moment sub stăpânire turcească de 164 de ani. Această acţiune este socotită de istoricii militari drept o capodoperă a iscusinţei de comandant de oşti a lui Eugeniu de Savoya. După ocuparea Banatului de către habsburgi, princi­pele Eugeniu de Savoya, ca preşedinte al Consiliului Aulic de Război, s-a ocu­pat îndeaproape de integrarea noii pro­vincii în statul imperial. Astfel, a îndru­­mat elaborarea celui dintâi document referitor la statutul Banatului în cadrul monarhiei habsburgice.

În primii ani de după cucerirea Ti­mi­şoa­rei de către armatele conduse de prinţul Eugeniu de Savoya s-a încercat refolosirea şi întreţinerea fortificaţiilor turceşti, s-au construit clădiri noi, iar lu­crările de amenajare a oraşului au im­plicat eforturi uriaşe. Printre cele mai impresionante lucrări de acest gen s-au numărat amenajările hidrotehnice, asa­narea mlaştinilor şi a bălţilor şi săparea canalului Bega, care a devenit astfel navigabil.

“Momentul 18 octombrie 1716 reprezintă unul de cotitură în istoria Timişoarei. După acest moment, Timi­şoara cunoaşte o dezvoltare pe toate planurile, devenind un oraş al premie­relor”, spun reprezentanţii Primăriei, enumerând în acest sens mai multe momente definitorii. În 1718, de exem­plu, a fost atestată fabrica de bere, cea mai veche de pe teritoriul actual al României. Anul 1728 a marcat începu­tul canalizării Be­găi, cel mai vechi ca­nal navigabil de pe teritoriul actual al României. În  1760 Timişoara a devenit primul oraş al mo­narhiei habs­burgice care avea străzile iluminate cu lămpi. 1771 a fost anul înfiinţării primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al Ro­mâniei şi, totodată, primul ziar german din sud-estul Euro­pei, „Temeswarer Nachrichten”. În 1854 a fost înfiinţat primul serviciu te­legrafic într-un oraş al României. Anul 1855 aducea Timi­şoarei renumele de primul oraş al mo­narhiei habsburgice cu străzile ilumi­nate cu gaz. În 1881 a fost înfiinţată prima reţea de telefonie de pe teritoriul actual al României, iar trei ani mai târ­ziu, în 1884, Timişoara devenea primul oraş din Europa conti­nentală care avea străzile iluminate electric. În 1886, aici a fost înfiinţată prima staţie de salvare de pe teritoriul actual al Ungariei şi Ro­mâniei. În 1895 a fost dată în folo­sin­ţă prima stradă asfaltată de pe teri­toriul de azi al României. Anul 1897 mar­ca primele proiecţii cinematografice pe teritoriul actual al ţării noastre, iar 1899 a fost anul în care fusese pus în funcţiune primul tramvai electric într-un oraş din Ro­mânia de azi.

 

Două alte date îşi revendică titlul de zi a Timişoarei

Istoricii locali nu par să fi ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte data cea mai importantă pentru istoria oraşului. Astfel, pe lângă această zi de 18 octombrie, care va deveni zi de im­portanţă locală, aleşii oraşului au decis ca data de 3 august să fie Ziua Timişoa­rei, fiind data în care Banatul se alipea României. Dat fiind acest eveniment, de 12 ani, la această dată sunt celebra­te Zilele Timişoarei, care marchează şi intrarea armatelor române în oraş şi atestarea documentară a urbei.

Pe de altă parte însă, o serie de istorici, sprijiniţi de unele asociaţii de revoluţionari, consideră că momentul în care Timişoara a devenit oraş liber de comunism, ziua de 20 Decembrie, ar trebui să devină zi de interes local şi Zi a Timişoarei.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres