În ideea de a ajuta Primă­riile care vor să obţină bani europeni, în procesul de realizare a unor proiecte de infrastructură priorita­re, în primăvara acestui an Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş
s-a oferit să le ofere consi­liere şi asistenţă tehnică gratuită administraţiilor care se încumetă să obţină, pe proiecte, bani comunitari. Deşi infrastructura judeţului e departe de a fi perfectă, iar oportunităţi de finanţare europeană există, doar două primării din judeţ au răspuns la oferta Adetim.


O ofertă atractivă

În mod normal, cum buge­tele de austeritate din acest an nu includ sume consistente pentru proiecte de infrastruc­tu­ră, la sugestia Consiliului Judeţean Timiş, Adetim a iniţiat în aprilie un program de asistenţă tehni­că privind susţinerea Primării­lor din judeţ pentru promova­rea şi realizarea investiţiilor de infrastructură publică priorita­re. Adetim a anunţat că va derula pe tot parcursul anului 2010 un program de asistenţă tehnică gratuită în domeniul dezvoltării economico-sociale, Primăriile urmând a fi consiliate în ceea ce priveşte accesarea şi utiliza­rea fondurilor nerambursabile din surse comunitare.
Pentru a beneficia de aces­te servicii, Primăriile nu trebuiau decât să completeze o scrisoare de interes, al cărei formular-tip a fost postat pe portalul web al Adetim, ca să nu se obosească reprezentanţii Primăriilor să vină până la Timişoara sau să trimită un mail pentru a-l primi în format electronic.
Bănuind că va fi un număr mare de Primării interesate, reprezentanţii Adetim au stabi­lit şi un program săptămânal de lucru “pro bono” cu adminis­tra­ţiile locale interesate. Agenţia s-a obligat să-şi pună la bătaie perso­nalul propriu de specialitate şi să acorde inclusiv asistenţă de la distanţă, prin e-mail, fax, te­lefon. Mai mult, în cazuri spe­ciale, asistenţa putea fi acor­dată şi la sediul beneficiarului.


Două Primării interesate

Deşi se aşteptau la un in­te­res crescut din partea Primării­lor timişene, reprezentanţii Adetim au avut surpriza să con­state că propunerea şi oferta lor au fost tratate ca şi când nu ar fi existat. “Imediat ce am lansat programul, ne aşteptam la un număr foarte mare de solicitări. Însă, de fapt, chiar atunci când am lansat oferta, s-au prezentat la discuţii două Primării din ju­deţ, cu care am avut şedinţă de consultanţă. După care nu am mai primit nicio solicitare. Inte­re­sul pentru ceea ce ofeream noi a fost cu mult sub aşteptă­rile noastre. Noi ne-am oferit să-i îndrumăm, să le oferim con­sul­tanţă punctuală, să evite cap­ca­nele care ar fi putut să apară şi, în consecinţă, să le creştem şan­sele ca proiectele lor să fie apro­bate.”, precizează directorul Adetim, ing. Sergiu Bălaşa.
Chiar dacă serviciile oferi­te de Adetim nu puteau suplini toa­tă asistenţa tehnică necesară în cazul implementării unui pro­iect, acestea ar fi dus la o iefti­nire considerabilă a costurilor legate de realizarea documenta­ţiei tehnice aferente proiectelor prin care se solicită finanţare. “Ghidându-i pas cu pas, am fi putut să le spunem ce greşeli să evite, care sunt riscurile şi la ce se înhamă atunci când contrac­tează un astfel de proiect. De aceea nu înţeleg reacţia lor”, adaugă Sergiu Bălaşa.
Prin intermediul serviciilor oferite, Adetim ar fi putut iden­tifica punctele critice pe parcur­sul implementării proiectelor cu finanţări nerambursabile şi ar fi putut face recomandări şi consilieri legate de achiziţiile publice aferente acestor pro­iecte – zonă în care multe pri­mării care reuşesc să obţină fi­nanţări, încalcă legea, din ne­pricepere sau rea voinţă.
Astfel, pentru că au mai fost cazuri similare, s-ar putea ca unii primari care au con­trac­tat astfel de proiecte comuni­tare, fără să ceară consilierea gratuită de la Adetim, să aibă surpriza să constate că trebuie să dea “cu subsemnatul” la D.N.A., deşi ar fi putut evita acest lucru acceptând să fie îndru­maţi, în aşa fel încât să respec­te legea.


Experienţe nefericite

În mod bizar, o bună parte din Primăriile timişene care aleg să implementeze proiecte cu finanţare europeană con­trac­tează servicii de consiliere sau asistenţă tehnică exclusiv de la firme private, deşi acelaşi gen de servicii poate fi oferit de structuri bugetare în mod gra­tuit, cum e cazul serviciilor puse la dispoziţie de către Adetim.
Aceasta cu toate că buge­te­le multor unităţi administrativ-teritoriale din Timiş nu sunt deloc mari şi au fost împuţinate şi ca urmare a aplicării măsu­rilor de austeritate bugetară. În plus, deşi preferă să cumpere din mediul privat serviciile de consultanţă pe care le-ar fi pu­tut oferi statul, unele adminis­traţii locale nici măcar nu se obo­sesc să se asigure că achi­ziţio­nează servicii de calitate, unele proiecte, inclusiv în vestul ţării, fiind respinse tocmai din cauza felului dezastruos în care a fost întocmită documentaţia tehnică.
În plus, foarte multe dintre firmele care oferă acest gen de servicii cer plata în avans, fără să le intereseze dacă proiectul la care şi-au adus contribuţia este sau nu câştigător şi nici dacă greşelile făcute de ele în faza incipientă a proiectului nu îl fac imposibil de implementat.
Poate şi de aceea, deja, Di­recţia Naţională Anticorupţie are experienţă în ceea ce pri­veşte anchetarea unor detur­nări de fonduri europene contracta­te defectuos sau ilegal de către unele Primării din judeţ.
Un exemplu relevant în acest sens este dosarul întocmit recent de D.N.A., care are ca protagonişti o serie de funcţio­nari de la Primăria comunei Sânmihaiu Român. Ancheta D.N.A. a avut ca obiect imple­mentarea defectuoasă a pro­iectului “Agenţia de Cooperare Rurală şi Dezvoltare – ACORD”, proiect finanţat de către Comu­nitatea Europeană, în cadrul Programului PHARE 2000. Im­ple­mentarea proiectu­lui a avut loc în perioada fe­bruarie 2005 - martie 2006 şi, conform proiec­tului, beneficiarul ar fi trebuit să creeze în comuna Sânmihaiu Român o Agenţie de Cooperare Rurală şi Dezvoltare, cu scopul eficientizării utilizării fondurilor locale, prin consultarea şi antre­narea unor grupuri mari de lo­cuitori ai comunelor.
Însă doi dintre responsabilii de proiect de la Primăria Sân­mihaiu Român au depus la Uni­tatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice (care intermedia programul) mai multe documente întocmite în fals (documente justificative false şi incomplete, contracte de muncă false, raportul tehni­co-financiar cu date nereale, contracte de prestări servicii în­cheiate fără respectarea pro­cedurilor de achiziţie) cu scopul de a justifica utilizarea fondu­rilor primite. În felul acesta, spun procurorii D.N.A., i-au in­dus în eroare pe reprezentanţii instituţiei guvernamentale, cu privire la operaţiunile desfă­şurate şi la derularea procedu­rilor legale.