Problema navetei ţiganilor între România şi Franţa, dezbătută la Timişoara

Reprezentanţi ai Oficiului Francez pentru Imigrare şi Integrare al Republicii Franceze caută, împreună cu autorităţile timişene, soluţii pentru stoparea navetei, deja împământenite, a ţiganilor români între România şi Franţa. Cele două părţi încearcă să pună la punct un program exeprimental social de reintegrare în societatea românească a ţiganilor, pornind cu următorul lot de romi – 80 de familii din Timiş, dar şi din alte judeţe, care se vor întoarce în ţară în această lună.

Se caută soluţii noi

Dacă ani de zile i-au plătit pentru a se întoarce în ţară, dându-le bani pentru biletele de avion, dar chiar şi pentru deschiderea unor mici afaceri în România, în schimbul promisiunii că nu se vor mai întoarce în Franţa la cerşit, oficialii francezi caută acum noi soluţii pentru stoparea navetei romilor români între cele două ţări.

O delegaţie condusă de Arno Klarsfeld (foto), președintele Oficiului Francez pentru Imigrare și Integrare al Republicii Franceze, s-a aflat în aceste zile la Timişoara, pentru a discuta cu autorităţile locale problema romilor repatriaţi din Franţa. În această lună, urmează să fie repatriate alte 80 de familii de ţigani, provenind din Timiş, Dolj, Alba, Bihor şi Mehedinţi, iar cele două părţi intenţionează să pună în aplicare un program experimental de reintegrare socială a acestora în societatea românească, un proiect diferit de cele de până acum, pentru a-i convinge pe romi să nu mai plece la cerşit în Franţa. „Am venit de la Paris pentru a relansa programele de reinstalare a familiilor rome care au stat în Franţa, pentru a identifica modalităţi de punere în practică a unui program experimental social de reintegrare în societatea românească a 80 de familii de romi, deocamdată, care se vor întoarce în România în octombrie. Vom încerca să le reintegrăm, să vedem cum putem să-i facem să rămână aici, în loc să rămână în Franţa, într-o viaţă de mizerie”, a explicat Arno Klarsfeld. Oficialul declară că aceasta o problemă care priveşte întreaga Europă, nu doar Franţa sau România: „Nu trebuie să arătăm cu degetul cine se face responsabil de această situaţie, ci să încercăm să mobilizăm lucrurile pentru ca destinul acestor oameni să fie mai bun”, mai spune Arno Klarsfeld.

Întrebat ce se va face mai exact pentru romii-navetişti, ce va cuprinde acel program experimental, oficialul francez a mărturisit că încă nu au fost puse la punct detaliile acestei chestiuni, dar că întâlnirea autorităţilor fraceze cu cele timişeni este un nou punct de plecare, se speră, cu rezultate pozitive. „Vor fi proiecte experimentale, altele vor fi implementate cu ajutorul Fondului Social European. E clar că dacă nu facem nimic, dacă plecăm cu prejudecăţi, nici nu se va schimba situaţia, ba se va înrăutăţi, spre ruşinea Europei. Situaţia nu se va rezolva de pe o zi la alta sau, poate, în zece ani. Este o problemă complicată, deoarece romii nu au un teritoriu al lor şi au o identitate culturală foarte puternică. Acest popor a fost persecutat, dat la o parte, exterminat de-a lungul secolelor. Dar, în acelaşi timp, nu a ştiut să dea naştere unei elite în sânul poporului său. Nu am văzut lideri romi care să îi convingă pe copii să meargă la şcoală, dar cu siguranţă sunt lideri mafioţi care ştiu să îi exploateze prin cerşit şi prostituţie. Pentru a rezolva problema trebuie să lucrăm împreună la nivel european, români şi francezi şi romi”, a mai arătat Arno Klarsfeld.

Miercuri, oficialii francezi împreună cu reprezentanţi ai Prefecturii Timiş au mers în localitatea Şag, pentru a vizita mai multe familii rome care s-au întors din Franţa, încercând să afle direct de la aceştia problemele care îi determină să facă naveta între cele două ţări.

Educaţia şi locurile de muncă, priorităţi pentru romi

Faptul că autorităţile locale, cât şi cele internaţionale trebuie să caute soluţii noi pentru problema romilor este confirmat şi de către profesorul Letiţia Mark, preşedintele Asociaţiei Femei ţigănci, pentru copiii noştri, din Timişoara, asociaţie cunoscută pentru activităţile de sprijinire a romilor. “S-ar putea face multe pentru reintegrarea socială a romilor, dar problema nu se poate rezolva uşor. E nevoie de proiecte introduse în strategia judeţeană, locală. E nevoie în primul rând de locuri de muncă pentru romi, pentru că deşi s-au organizat burse puţini angajatori s-au prezentat pentru a le veni în sprijin. Vin zilnic romi la noi ca să îi ajutăm în această privinţă”, spune Letiţia Mark.

Potrivit acesteia, prin intermediul asociaţiei se fac demersuri pentru integrarea copiilor la şcoală, li se asigură transportul de acasă la unităţile de învăţămât şi li se plătesc taxele de şcolarizare. “Noi am făcut multe proiecte şi facem zilnic educaţie cu câte 30 de copiii pentru a-i integra în societate. E nevoie de multă seriozitate şi responsabilitate, dar şi de fonduri structurale şi politici locale şi naţionale ca să putem face mai multe. De idei nu ducem lipsă, iar experienţă am strâns suficientă de-a lungul celor peste 30 de ani de când facem consultanţă pentru romi. Problemele nu se vor rezolva aşa, că vin francezii, trebuie stabilite priorităţi, iar prtimele două sunt locurile de muncă şi educaţia. Trebuie depuse toate eforturile pentru a-i scoate pe romi din acest cerc vicios”, a mai arătat Letiţia Mark.