Producătorii de castraveţi afectaţi de criza E.coli, despăgubiţi 100%

E posibil ca, până la urmă, toată isteria de la începutul lunii iunie, legată de stocurile de legume de pe piaţa europeană, infectate cu o formă mortală a bacteriei E.coli, să fi fost de bun augur pentru producătorii români de castraveţi, care vor fi despăgubiţi integral pentru pierderile generate de acest scandal. Astfel, producătorii din vestul ţării se pregătesc să primească de la Comisia Europeană despăgubiri în valoare de peste două milioane de lei.

227 de milioane de euro pentru producătorii afectaţi

În ciuda bugetelor de auste­ritate, statele membre şi-au ex­primat acordul faţă de o propu­ne­re a Comisiei Europene de a creşte sprijinul comunitar acor­dat în cadrul planului de urgenţă adresat producătorilor de legu­me afectaţi de criza E.coli de la 210 milioane de euro la 227 de milioane de euro. Această supli­mentare de buget va permite Comisiei Europene să plătească în proporţie de 100% cererile de compensare provenite din diferi­tele state membre.

“Vom asigura un sprijin adec­vat pentru producătorii de legu­me în această perioadă dificilă pentru sector din punct de vede­re economic şi vom permite ram­bursarea în cazul tuturor soli­citărilor statelor membre. De la începutul crizei, am spus că do­resc foarte mult să arăt ca Euro­pa poate reacţiona repede atunci când este nevoie”, a declarat Da­cian Cioloş, comisarul U.E. pen­tru agricultură şi dezvoltare rurală.

Pierderile producătorilor ro­mâni de castraveţi, generate de întreruperea exporturilor către Cehia şi Germania şi scăderea vânzărilor pe piaţa internă au fost estimate la peste nouă milioa­ne de euro, respectiv 100.000 de euro pe zi. Potrivit Ministerului Agriculturii, vânzările pe piaţa internă au scăzut cu 70% în perioada crizei E.coli.

Valorificarea producţiei, asigurată pentru producătorii locali

Agricultura Timişului nu a fost foarte afectată de criza E.coli pentru faptul că în judeţ nu exis­tă producători foarte mari de cas­traveţi.“Nu avem în judeţ supra­feţe foarte mari cu sere. Singu­rele suprafeţe ceva mai mari cu cas­traveţi sunt în zona Belinţ, unde există nişte sere construite cu fonduri Sapard. Majoritatea cas­traveţilor care sunt comerciali­zaţi în pieţele timişene vin din Arad, unde sunt sere mari, şi din zona Eşelniţa, în Mehedinţi”, de­clară inginerul Viorel Solo­mie, de la Direcţia pentru Agri­cultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.

În Arad, de pildă, există cinci producători mari de castraveţi şi aproximativ 15 hectare de sere. Unii dintre producători susţin că au defrişat toată suprafaţa culti­vată cu castraveţi, pentru că nu s-a vândut aproape nimic din producţia obţinută.

În urma centralizării rezul­tatelor pierderilor pe judeţul Arad – al doilea judeţ ca mărime din punct de vedere al producţiei de castraveţi –, a reieşit că este vorba despre o cantitate de 1.453 de tone de castraveţi. Legumele au fost repartizate, sub formă de donaţii, la cămine de bătrâni şi copii. Valoarea pagubelor rapor­tate de către producătorii arădeni de castraveţi, pentru care se do­resc compensări sub formă de subvenţii de la structurile euro­pene, este de peste două milioane de lei. În acest fel, cu despăgubi­rile comunitare, producătorii res­pectivi pot spune că au avut, de fapt, un an bun, în sensul că sunt despăgubiţi pentru o cantitate pe care, poate, nu ar fi reuşit să o vândă în condiţii normale.

Epidemiolog : “Toată lumea are E.coli la nivelul intestinului gros”

Una peste alta, ca şi în cazul altor epidemii sau in­fecţii raportate la nivel eu­ropean, începând cu gripa aviară, până la gripa porcină, există scepticism cu privire la veridicitatea informaţiilor legate de pericolul reprezen­tat de bacteria E.coli.

Medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara, spune că în România nu a existat niciun pacient cu tipul de E.coli despre care s-a vorbit în Germania, deşi infecţiile cu E.coli sunt frecvente şi la noi, nereprezentând nimic nou. “Toată lumea are aceas­tă bacterie la nivelul intes­tinului gros. Şi doar în anu­mite cazuri dobândeşte fac­tori de patogenitate, produ­când enterocolite, infecţii urinare, sau mai rar, pneu­monii. Din ce s-a spus, forma identificată în Germania ar fi fost una foarte severă, toxi­că, fiind o combinaţie a două tulpine care, împreună, au dobândit un factor de pa­to­genitate foarte mare. Totuşi, rata raportată de mortalitate pentru aceste infecţii, de 10%, mi s-a părut şi mie foarte mare”, mai spune dr. Virgil Musta.