Producţie record de grâu, niciun impact asupra preţului pâinii

Conform datelor Ministerului Agriculturii, producţia de grâu din acest an este una peste aşteptări, lucru care ar trebui să genereze o scădere a preţului de vânzare şi, în consecinţă, o ieftinire a pâinii. Specialiştii timişeni spun însă că acest lucru e puţin probabil să se întâmple, atâta vreme cât piaţa este controlată de intermediari şi speculanţi.

O recoltă peste aşteptări

Conform estimărilor Ministerului Agriculturii, România ar putea avea în acest an o producţie-record de opt milioane de tone de grâu.

Calculându-se necesarul intern, s-a ajuns la concluzia că România ar putea avea disponibilă pentru export o canti­tate de patru milioane de tone de grâu, considerându-se că este impor­tant ca să se menţină în “clu­bul expor­tatorilor de grâu”, urmând să valori­fice pro­duc­ţia în nordul Africii şi Orien­tul Mij­lociu.

Până în prezent, producţia de grâu şi secară de pe suprafaţa recoltată (pes­te 1,9 milioane de hectare) a depăşit 7,12 milioane de tone, fiind cu 6% mai mare faţă de estimările pentru acest an. Randamentul obţinut a de­păşit 3,6 tone la hectar, faţă de cele 3,3 tone la hec­tar prognozate de Minis­terul Agriculturii.

Deja, în acest moment, deşi nu s-a încheiat recoltarea, producţia de grâu şi cea de secară le-au depăşit cu mult pe cele de anul trecut şi de acum doi ani. În anul 2010, potrivit Institutului Naţional de Statistică, producţia de grâu şi de secară a fost de 5,588 milioa­ne de tone, iar în 2009, de 5,203 milioa­ne de tone.

Profituri mici pentru producători

Paradoxal, deşi recolta a fost peste aşteptări, supra-producţia ar pu­tea fi de rău augur pentru producători. Pentru cantităţile mari de cereale, aceş­tia au nevoie de spaţii de depo­zitare, iar cei care deţin astfel de silo­zuri, în stilul “clasic” speculativ româ­nesc au scum­pit chiriile cu 20 - 30%, deşi nu au avut niciun fel de cheltuieli su­plimen­tare. Astfel, grâul ieftin obţinut în acest an deja începe să se scum­pească, prin adăugarea a tot soiul de taxe arti­fi­ciale.

În plus, au fost foarte multe zone în care s-a constatat că producătorii pur şi simplu nu au putut gestiona cantita­tea mare de recoltă obţinută, în sensul că au avut utilaje de recoltat de slabă cali­tate, lucru care a făcut ca recoltatul să în­târzie, după termenele prevăzute în con­tractele de achiziţie încheiate la înce­putul anului, lucru care a atras percepe­rea de penalităţi de către intermediari.

În plus, cum producătorii nu mai au acces pe pieţe ori în locuri de vân­zare directă, care au fost acaparate de speculanţi, aceştia nu au altă opţiune decât aceea de a vinde toată producţia intermediarilor, care dictează preţul în această perioadă. Astfel, sunt zone în care preţul grâului dictat de inter­mediari a scăzut sub un prag la care pro­ducătorii pot obţine un minim pro­fit. În zone cu potenţial cerealier, cum e Mun­tenia de pildă, preţul grâului a ajuns la un 0,5 lei pe kilogram, faţă de 1,2 sau 1,3 lei cu cât se vindea anul trecut.

Producătorii timişeni sunt în expectativă, deocamdată

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş confirmă faptul că şi în judeţ s-au înre­gistrat recolte bune de grâu, precizând că, deocamdată, majoritatea producă­to­rilor au optat pentru stocarea cerea­lelor, sperând într-o creştere a preţului. “Într-adevăr, de mult nu s-a mai întâm­plat să se obţină recolte atât de bune la grâu în judeţ. Dar, din ce am văzut noi, oamenii deocamdată nu vând grâul, ci îl ţin depozitat în silozuri, sperând să crească preţul. Eu zic că în medie preţul de achiziţie pe judeţ va fi de 0,8 lei kilogramul de grâu, iar în perioada imediat următoare nu se vor face prea multe tranzacţii”, susţine inginerul Viorel Solomie, de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.

În ceea ce priveşte probabilitatea ca, în urma ieftinirii grâului, preţul pâi­nii să scadă, Viorel Solomie crede că e destul de puţin probabil că lucrurile vor evolua în această direcţie. “E adevărat că preţurile de achiziţie de acum ale grâului sunt mult mai mici decât cele de anul trecut, când media pe judeţ era de peste 1,1 lei pe kilogram. Dar acest lucru nu va însemna că produsele de panifi­caţie se vor ieftini. E un stil românesc de a face comerţ, în care se contabilizea­ză fiecare creştere de preţ, care atrage noi şi noi majorări ale costului. Când vine vorba însă de scăderi, se uită faptul că preţurile trebuie ajustate în jos. E la fel ca în cazul benzinei”.

De aceeaşi părere este şi prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Univer­sităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, care susţine că în pofida preţului în scădere al grâului, e greu de crezut că vor apă­rea ieftiniri pe piaţa produselor de pani­ficaţie. “În primul rând, cred că ar trebui precizat că recoltele la grâu din acest an sunt bune, dar nu extraordinar de bu­ne, aşa cum s-a spus în ultima perioa­dă pe diverse canale. E o producţie mai mare cantitativ, dar şi calitatea bobului de grâu este mult mai bună. Şi, în mod normal, dacă s-ar ajunge la preţuri de producător de 0,6 lei kilogramul de grâu, ar trebui să vedem şi ieftiniri des­tul de mari pe piaţa produselor de pani­ficaţie. Acest lucru nu se va întâmpla, însă, pentru că între preţul cu care ţă­ranul îşi vinde grâul şi preţul pâinii din magazin intervin intermediarii, cei din industria de morărit şi panificaţie şi, nu în ultimul rând, elementul esenţial al vieţii noastre de zi cu zi : comercianţii”.

Ştefan Tarjoc, directorul Staţiunii de Cercetare Lovrin, spune că, cu toată producţia bună, în judeţ nu ar trebui să existe aşteptări în ceea ce priveşte un preţ al grâului mai mic de 0,65 de lei kilogramul. Şi crede că, în final, spre toamnă, preţul se va stabiliza la 0,85 de lei kilogramul. “Deşi preţurile vor fi oricum, cu mult mai mici faţă de cele de anul trecut, nu cred că la consuma­to­rul final se va simţi acest lucru, în ceea ce priveşte preţul pâinii. E o regulă la noi, mai ales în industria alimentară : se fac scumpiri ori de câte ori se scum­peşte ceva : benzina, gazul, energia electrică, deşi, în unele cazuri, scumpi­rile nu au legătură cu produsul respec­tiv. În schimb, când se ieftinesc utili­tăţile sau materiile prime comer­cianţii, nu scade niciodată preţul”.

Conform mercurialului actualizat săptămânal de Ministerul Agriculturii, cotaţia grâului în Timiş este de 0,75 – 0,8 lei kilogramul. Cel mai scump grâu este cel vândut în judeţele Gorj şi Mureş – 1,2 lei kilogramul, iar cel mai ieftin în judeţe precum Teleorman sau Giurgiu – 0,5 lei kilogramul.

Intermediarii vor avea din nou profituri fabuloase

Ca de fiecare dată, atunci când este supra-producţie, intermediarii se vor alege cu profituri fabuloase de pe urma muncii producătorilor.

Consiliul Concurenţei a semnalat o concentrare foarte mare de inter­mediari în zona de vest a ţării şi a în­ceput încă din 2007 o anchetă-mara­ton, legată de practicile concurenţiale de pe piaţa cerealelor, anchetă făcută inclusiv în Timiş, cu delegaţi special trimişi de la Bucureşti. Aceştia au lucrat intens şi în mare secret, ridi­când stive întregi de documente de la societăţi de profil din Timiş şi stârnind protestele unor întreprinzători.

Astfel, după un studiu făcut la nivelul ţării, la modul general, în care indică tot felul de curiozităţi legate de piaţa timişeană a cerealelor, recent, Consiliul Concurenţei a publicat un prim document oficial, în care se aduc acuzaţii concrete. E vorba despre Decizia referitoare la încălcarea Legei concurenţei de către Asociaţia Co­mercianţilor Depozitari de Cereale din România pe piaţa serviciilor de de­pozitare a grâului de panificaţie, do­cument din care reiese că şi piaţa ti­mişeană a grâului a fost vizată de existenţa unor înţelegeri antrepre­noriale menite să afecteze preţurile de pe piaţa de profil, ce ar trebui să funcţioneze în mod liber, doar pe bază de cerere şi ofertă.

Potrivit aceluiaşi document al Consiliului Concurenţei, la o adunare generală de la Timişoara a Asociaţiei Comercianţilor Depozitari de Cereale din România, unul dintre participanţi a anunţat că a stabilit un tarif fix pentru operaţiunea de încadrare a grâului în diverse grade de calitate, fiind vorba de „un tarif de 3 euro/vehicul încărcat cu cereale, recepţionat şi gradat”, ceilalţi membri fiind întrebaţi de ce nu acţionează în acelaşi mod, pentru că „membrii A.N.C.E.R. nu vor fi respec­taţi de către producători sau de către Ministerul Agriculturii dacă nu aplică ceea ce hotărăsc”.

Înţelegerea făcută pe piaţa ce­realelor, precizează Consiliul Con­curenţei, şi-a făcut cel mai mult simţite efectele în zonele în care existau depo­zite multe şi de mare capacitate pentru grâu, respectiv în vestul şi sud-estul ţării. „Capacităţi sporite de depozitare sunt concentrate în zona principalei căi de import/export (Con­stanţa) şi în zonele mari producătoare : Timiş (atât pentru Câmpia de vest, cât şi pentru ex­portul către statele ves­tice)”, se pre­cizează în raportul Con­siliului Con­curenţei, care mai spune că judeţele Constanţa, Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman şi Timiş cu­mu­lează apro­ximativ 50% din totalul capacităţilor de depozitare de la nivel naţional.