Profesorii spun ca scolile profesionale nu trebuie sa dispara

Pe marginea subiectului reformarii sistemului educational romanesc, Ministerul Educatiei si sindicatele din invatamant s-au adunat la masa negocierilor de sute de ori in ultimii ani. Timp in care s-au schimbat ministri si, odata cu ei, au venit si o serie de schimbari in invatamant, majoritatea controversate, si, s-a dovedit, inutile.

Zilele acestea, Traian Basescu a redeschis subiectul desfiintarii scolilor de arte si meserii. In cadrul sedintei de guvern la care a participat, seful statului i-a cerut ministrului Educatiei, Ecaterina Andronescu, sa adapteze programa de invatamant la nevoile economiei : "Sa facem astfel incat sa nu ratam inca un an fara reforma in educatie, pentru ca situatia educatiei in Romania este dramatica din punct de vedere al calitatii. (...) Trebuie sa revenim pe o programa adecvata, neincarcata si, pe cat posibil, adaptata economiei romanesti, pentru ca toate semnalele sunt ca nu mai avem mecanici auto, tinichigii pregatiti in scoli si nu mai sunt licee de alimentatie".

Presedintele i-a cerut ministrului Educatiei ca, pe cat posibil, sa se tina cont de principiile din proiectele de legi privind educatia, propuse de Comisia Prezidentiala pentru Reformarea Sistemului de Invatamant.

De altfel, prin aducerea in discutie a acestui subiect, Traian Basescu nu a facut altceva decat sa reia aceasta problema - de care Ministerul Educatiei nu a tinut cont -, desi pe necesitatea reinfiintarii scolilor profesionale a mers si EduCer care, intr-un raport pe 2008, arata ca sistemul educativ nu este organizat spre a raspunde la nevoile actuale si de perspectiva a pietei fortei de munca, dar si Comisia Prezidentiala pentru Reformarea Sistemului de Invatamant. In luna martie, si primul-ministru, Emil Boc, spunea, in contextul unor discutii privind reforma din Educatie, ca programa scolara trebuie sa fie adaptata in functie de specificul localitatii si de meseriile solicitate pe piata muncii la nivel local. Explicatia era ca, astfel, li se va permite companiilor sa recruteze mai usor forta de munca in raport cu propriile necesitati. "Sistemul de invatamant si piata muncii lucreaza in doua sisteme paralele, din nefericire. Nu mai exista o corelare intre ceea ce pregatim la nivel local si ceea ce are nevoie piata fortei de munca de la nivel judetean sau regional. (...) Pe de alta parte, se va lasa latitudinea la nivel local sa-si poata stabili cifra de scolarizare in functie de ceea ce au nevoie cei de la nivel local".

Pe motiv ca elevii nu se inghesuie sa intre la scolile profesionale, ministrul Educatiei a anuntat la inceputul acestui an ca a luat in calcul desfiintarea scolilor de afaceri si meserii. Mai multi specialisti din sistem au atras atentia ca orientarea catre filiera teoretica a elevilor care ar fi mai apti pentru studii tehnologice ar putea crea inflatie de intelectuali si deficit de meseriasi.

Potrivit unui raport intocmit, in martie, de Asociatia profesionala pentru educatie si cercetare Edu Cer (care face parte din Coalitia pentru o Guvernare Curata si din Coalitia pentru Universitati Curate), desfiintarea S.A.M.-urilor ii va obliga pe toti elevii, cu sau fara aptitudini necesare, sa urmeze cursuri liceale si sa dea bacalaureatul. Raportul Edu Cer indica posibilitatea nefasta ca 50% dintre elevii din scolile romanesti sa invete in filiera teoretica, pentru un segment de joburi in piata muncii de 15 - 20%, si doar 30% pe filiera tehnologica, desi acesta reprezinta un segment de 80% in piata muncii. "Este pentru prima oara, in ultimii 50 de ani, cand Romania nu mai are scoala profesionala. Ironia sortii face ca ministrul Andronescu sa fi infiintat S.A.M.-ul, in 2002...", considera Stefan Vlaston, presedintele Edu Cer. Potrivit acestuia, o astfel de masura va mentine incongruenta dintre structura pe filiere a invatamantului romanesc si structura pietei muncii. "Proportia corecta ar fi de 20% filiera teoretica, 70% filiera tehnologica si 10% filiera vocationala. Neaplicarea acestor proportii, corelate cu structura pietei muncii, in contextul crizei economice, care va micsora dramatic numarul elevilor cu resurse financiare pentru a urma cursurile liceale, va duce grupurile scolare si colegiile tehnice spre desfiintare", avertizeaza profesorul Vlaston, care mai spune ca acea conceptie cum ca toata lumea trebuie sa faca liceul, e total gresita : "Dupa terminarea invatamantului obligatoriu, circa 35% dintre copii ar trebui sa continue o scoala profesionala. Cea mai buna cale ar fi sa se realizeze un parteneriat public-privat intre scoli si agentii economici, astfel incat sa li se asigure si locuri de munca elevilor care urmeaza astfel de scoli. Solutia este crearea unui cadru normativ atractiv pentru mediul de afaceri care sa faca, in negociere cu scolile, planuri de instruire pentru elevi. Cu alte cuvinte, sa se incheie contracte de scolarizare astfel incat elevul sa aiba un loc de munca asigurat, cu obligativitatea de a lucra un numar de ani la firma respectiva". Stefan Vlaston a mai adaugat ca rapoarte recente au aratat ca firmele de pe piata romaneasca de munca se plang de faptul ca nu isi pot inlocui angajatii care au iesit la pensie, pentru ca nu exista forta calificata de munca .

"In luna iulie se va modifica iar curricula. Daca se accepta ideea adaptarii curriculei la nevoile economiei, si trebuie, directorii de scoli trebuie sa contacteze agentii economici si sa negocieze cu ei. Asa se face in Franta, unde se fac sase luni de scoala si sase luni meserie", explica profesorul Vlaston.

Acesta mentioneaza, insa, ca prin mentinerea acestor structuri nu se poate vorbi de o intoarcere la sistemul educational din perioada comunista : "Putem vorbi, insa, de o selectie a partilor bune, daca vreti, pe care le-a avut educatia in acea perioada - ma refer la asigurarea unui loc de munca. Daca acum, agentii economici ar oferi burse sau ar plati cursurile de pregatire elevilor, poate, acestia nu ar mai pleca nepregatiti in campul muncii si nici ministerul nu ar mai cheltui atatia bani pentru proiecte nerealiste".

La nivelul judetului exista 25 de grupuri scolare si colegii care au clase de arte si meserii - S.A.M. Potrivit Inspectoratului Scolar Judetean Timis, in scolile respective sunt 58 de clase a IX-a, totalizand 1.509 elevi, si 68 de clase a X-a, in care sunt scolarizati 1.533 de elevi. Daca masura desfiintarii S.A.M.-urilor va fi pusa in aplicare, acestia vor trebui repartizati la licee.

"In prezent, aceste scoli functioneaza in virtutea metodologiilor anterioare, dar, incepand cu acest an scolar, nu se vor mai face concursuri de admitere pentru S.A.M. Vor intra in lichidare. Elevii de clasa a VIII-a vor merge la licee teoretice tehnologice si vocationale, iar elevii de clasa a IX-a de la aceste scoli vor termina si clasa a X-a la S.A.M., in lichidare, apoi vor urma un an de completare si vor termina un liceu tehnologic pe ruta progresiva. Potrivit unei evaluari efectuate de noi, in proportie de 80% elevii au optat deja pentru liceele tehnologice de inginerie", declara, raportat la ceeace se stie pana acum, inspectorul general adjunct Dumitru Tomoni, de la Inspectoratul Scolar Timis. Potrivit acestuia, domeniile care au corespondent pe piata de munca timiseana vizeaza industria auto - cu posturi de electricieni, tinichigii si mecanici auto - si alimentatia publica.

Potrivit Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Timis, in perioada 11- 17 iunie, la nivelul judetului erau disponibile 561 de locuri vacante, majoritatea din domeniul confectiilor, si doar un sigur post se adresa persoanelor cu studii superioare.

Propunerea de a adapta programa scolara in functie de cererile pietei fortei de munca locala este pusa in practica de cativa ani la liceele de profil tehnic din Timis, spun directorii acestor institutii. "La nivelul judetului functioneaza de patru ani un Comitet local de dezvoltare, un organism consultativ in cadrul Inspectoratului Scolar, din care fac parte si directorii de licee. In urma unor studii facute asupra pietei fortei de munca locale, se ajunge la produsul final : un plan local de actiune pentru dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic, in functie de serviciile care se dezvolta in zona", ne declara, recent, directorul Colegiului Tehnic Timisoara, profesorul Liviu Groapa.

La randul sau, directorul Colegiului Tehnic "Ion Mincu" din Timisoara, profesorul Ionel Dima, spune ca planul de scolarizare se adapteaza in cadrul intalnirilor pe care le are Comitetul cu oamenii de afaceri din judet. "Noi facem anumite conventii cu firme mici din domeniul constructiilor, de exemplu, pentru ca noi pregatim viitori instalatori, finisori si tamplari. Copiii din clasele a X-a si a XI- a, anul de completare, de la S.A.M., fac practica in cadrul acestor firme si e natural ca, daca unui director de firma i-a placut cum a lucrat un elev, sa-l angajeze, dupa absolvirea scolii".

Totusi, in ultimii ani, muncitorii calificati de la nivelul judetului au devenit o "rara avis" pentru agentii economici de pe piata timiseana, iar criza economica a inrautatit lucrurile si la scolile care pareau a fi o salvare, recunosc inspectorii scolari.

"In ultimii 20 de ani, muncitorii calificati, care erau cautati oriunde, au gasit locuri de munca in afara granitelor tarii, dar, intr-adevar, nici la noi nu se mai gasesc instalatori sau cooperative de prestari servicii cum erau odata. Apoi, neavand o piata a fortei de munca aici, nimeni nu s-a mai indreptat spre aceste meserii si, in acelasi timp, nici noi n-am mai putut incheia parteneriate intre agentii economici si scoli, din cauza instabilitatii economice", explica profesorul Dumitru Tomoni.

In luna iulie, Ministerul Educatiei urmeaza sa decida daca va desfiinta sau nu scolile profesionale.