Programul “săli de sport la sat”, luat la bani mărunţi

Fiind, poate, cel mai controversat program de investiţii din ultimii zece ani, proiectul-maraton “Săli de sport în mediul rural” s-ar putea poticni în următoarea perioadă, din cauza rezervelor pe care le are Guvernul faţă de modul în care au fost cheltuiţi bani publici pentru astfel de obiective, fără să se ţină cont de specificul zonei. Eventuala blocare a programului ar putea anula şapte investiţii de acest gen programate în Timiş.

Analize retrospective

Cu ocazia unei întruniri cu pri­ma­rii P.D.-L din ţară, care a avut loc re­cent, premierulEmil Boc s-a arătat deranjat de unele investiţii prin pro­gramele derulate prin Compania Na­ţio­nală de Investiţii, programul “Săli de sport pentru mediul rural” fiind primul pe lista celor criticate.

Emil Boc a insistat ca Primăriile să ţină cont de priorităţile reale din zo­nă, precizând că s-a terminat cu ame­na­jarea de parcuri în păduri sau a pati­noarelor şi sălilor de sport în localităţi unde drumurile sunt de pământ. “Fa­cem o investiţie uneori de care se mi­nunează oamenii – parcuri în pădure. Greşeli de neiertat. Vă asigur că nu se va mai repeta. Sunt investiţii care nu se justifică. Degeaba alocăm resurse. De­geaba faci sală de sport într-o comună, un patinoar, dacă drumul este de pământ. Avem 40.000 de investiţii în România. Unele începute înainte de 1989. Unele, poate, nu mai trebuie continuate. Nu e o politică foarte populară, dar este efi­cientă, domnilor primari”, a ţinut să spu­nă Emil Boc la întrunirea la care au fost prezenţi şi primari din Timiş.

Conform unor semnale din zona gu­­vernamentală, prin acest mesaj s-a vrut să se transmită că, nefiind mulţumit de rezultatul final al banilor investiţi, Gu­vernul ar vrea să sisteze, temporar cel puţin, acest program. De altfel, în urmă cu un an, Executivul a mai dat un sem­nal în acest sens, în momentul în care a sugerat că principala structură prin ca­re s-au derulat aceste programe de in­vestiţii în mediul rural, Compania Naţio­nală de Investiţii ar putea fi desfiinţată.

Proiecte sub semnul întrebării

Rămâne de văzut ce urmări va avea eventuala stopare a acestui program în Timiş. Deocamdată, în urma solicitării deputatului P.N.L. de Timiş Horia Cristian, Ministerul Dezvoltării a făcut publice investiţiile realizate la nivelul ţării, în ultimii ani, şi proiectele care sunt în curs de conturare, fără a se şti în momentul de faţă când şi dacă vor fi finalizate. Conform acestui des­fă­şurător, la nivel naţional în 2009 au fost finalizate şi recepţionate 146 de săli de sport, iar în 2010, 88 de săli de sport. În prezent se află în execuţie 89 de săli de sport, iar pentru alte 32 încă nu a fost emis ordinul de în­cepere a lucrărilor.

În Timiş, în ultimii doi ani au fost finalizate sălile de sport din Moşniţa Nouă (cu o capacitate de 150 de locuri), Jamu Mare (pentru şcoala din locali­tate, fiind proiectată ca sală de gimnas­tică), Gottlob, Ştiuca şi Giulvăz.

În ceea ce priveşte sălile de sport aflate în execuţie (a căror realizare ar putea fi îngheţată în varianta în care se va decide blocarea întregului pro­gram de investiţii), Ministerul Dezvol­tării a menţionat doar sala Universi­tăţii de Vest, cu o capacitate de 150 de locuri, amenajată în Timişoara, pe stra­da Popa Şapcă.   

Cât despre sălile de sport fără ordi­ne de începere a lucrărilor, a căror rea­lizare este incertă, reprezentanţii mi­nisteriali au menţionat în Timiş sala de sport din satul Izvin, cea din Uivar, să­lile din Săcălaz şi Periam, ambele pen­tru şcolile din localitate, sala din satul Găvojdia şi cele din Giarmata şi Gătaia.

În majoritatea cazurilor, algorit­mul de construire a fost stabilit de Mi­nisterul Dezvoltării şi Compania Naţio­nală de Investiţii, iar în afară de Primă­rii nu par să fi fost implicate alte struc­turi de pe plan local care poate că ar fi avut un punct de vedere pertinent în problema construcţiei sălilor de sport.  

“Cei de la Compania Naţională de Investiţii nu ne-au consultat vreodată şi nu au solicitat vreo întrevedere le­gată de chestiunea construirii sălilor de sport”,ne-a declarat inspectorul şcolar adjunct Francisc Halasz, de la Inspec­­toratul Şcolar Timiş. La rândul său, Fla­vius Nastor, director al Direcţiei pen­tru Sport şi Tineret Timiş, spune că nus-a întreprins nimic prin Direcţia de Tineret şi Sport, totul derulându-se la nivel de Primării – minister : “Noi avem doar un registru cu toate sălile de sport din judeţ”.

Deocamdată, primarii din loca­lită­ţile în care s-au construit săli de sport în ultimii doi ani spun că nu au avut pro­bleme cu construcţiile realizate. “Lu­cră­rile s-au derulat bine. Ştiu ce s-a în­tâmplat în alte părţi cu construcţia să­lilor de sport, dar noi nu am avut astfel de probleme”, afirmă Ioan Milovanov, viceprimarul comunei Giulvăz. Acelaşi lucru îl declară şi Vasile Bejera, pri­marul comunei Ştiuca.

Există, totuşi, o problemă şi la sălile de sport finalizate în ultimii doi ani în Timiş : e vorba de perioada de garanţie prea mică. La majoritatea sălilor de sport construite în Timiş, Compania Naţio­nală de Investiţii a acceptat ca lucrări­le realizate să aibă acelaşi termen de garanţie extrem de mic, de doi ani, ter­men în care firmele executante sunt obligate să facă repa­raţii, dacă apar defecţiuni sau necon­formităţi ce pot fi imputate construc­torilor.  După expirarea perioadei de ga­ranţie, nici firmele executante, nici Compania Naţională de Investiţii nu mai pot fi constrânse legal să facă de­mersuri pentru remedierea deficienţe­lor. Pentru acest program, controale din partea Companiei Naţionale de Investi­ţii se pot face doar pe perioada garanţiei.

Un dezastru ale cărui urmări persistă

Programul de construcţie de săli de sport derulat în ultimii ani este urmarea unui alt pro­gram celebru, demarat între 2002 şi 2004, pe perioada Guvernării Năstase, când au fost alocaţi peste 165 de milioane de euro, dintr-un împrumut extern, pen­tru construcţia a 410 săli de sport în întreaga ţară. Însă termenul de finalizare a multor săli din program a fost fixat prea repe­de, în urma unui celebru pariu făcut de premierul de atunci cu omul de afaceri Ion Ţiriac. Astfel, multe săli au fost făcute în grabă şi au prezentat nume­roase defecţiuni. Despre acest program, fostul ministru al Lu­crărilor Publice, actual ministru al Mediului, Borbely Laszlo, declara că a fost gestionat de­zas­­truos de către Compania Na­ţională de Investiţii : “Gestio­narea programului de săli de sport construite prin C.N.I. a fost una dintre dovezile vechiu­lui obicei de a lucra la normă, pe bandă rulantă, cu multe re­buturi”. 

În Timiş s-au construit prin acest program zece astfel de săli : la Belinţ, Deta, Jebel, Jim­bolia, Peciu Nou, Cărpiniş, Che­vereş, Lovrin şi Tomeşti.

La finalul programului, în 2004, la o bună parte dintre ele erau semnalate deja defecţiuni. Un exemplu în acest sens este cel al sălii de sport din Peciu Nou, unde ploua înăuntru, centrala termică nu funcţiona, uşile erau montate strâmb, iar apa curen­tă nu curgea.

Demersurile făcute şi la Com­pania Naţională de Investi­ţii, şi la firma executantă, pen­tru reparaţia sălii, au rămas fără re­zolvare, cu excepţia unor câr­peli cu silicon, făcute la acope­riş. În plus, sala nu avea toate actele de la C.N.I., mai exact planul general, planul de exe­cuţie, certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie. La mai bine de şapte ani de la finalizarea programului, situaţia la Peciu Nou a rămas neschim­bată, nemaifiind făcute repara­ţiile solicitate. Autorităţile locale au luat legătura în repetate rân­duri cu firma executantă şi cu C.N.I., dar fără niciun rezultat. Garanţia de doi ani de zile (ex­trem de mică în condiţiile în ca­re majoritatea constructori­lor din mediul privat dau garanţii la imobile noi de cel puţin cinci ani) a expirat, ceea ce înseam­nă că Primăria Peciu Nou nu mai are bază legală să ceară despăgubiri şi reparaţii, nici firmei executante, nici C.N.I., toate reparaţiile la sală urmând să fie făcute cu bani de la bu­getul local.

Problema nu s-a remediat nici acum, când Primăria nu îşi poate intabula sala de sport pen­tru că nu are acte pentru ea. “Ne chinuim să recuperăm de la C.N.I. măcar o parte din acte, însă lucrurile merg foarte greu. Cât priveşte firma executantă, nu mai e de găsit, se pare că s-a dizolvat. Sperăm să recuperăm măcar o parte din documenta­ţie, pentru că fără ea nu ne pu­tem intabula cu sala”,ne-a de­clarat primarul din Peciu Nou, Ioan Fărcălău.

De altfel, neregulile legate de programul de construcţie a sălilor de sport demarat în tim­pul guvernării Năstase au făcut obiectul unui dosar aflat în lucru, de mai bine de cinci ani, la Direcţia Naţională Antico­rup­ţie. Dosarul a fost înregistrat în 2006 şi are ca obiect neregu­lile constatate la achiziţiile pu­blice ale C.N.I.

Secrete nejustificate

Reluat în 2009, inexplicabil, ţinând cont de intrarea economiei româneşti în recesiune, şi blocarea altor programe de investiţii, programul “Săli de sport în mediul rural” a început cu stângul, în sensul că prin Hotărârea de Guvern  209/4 martie 2009 se decidea schimbarea listei iniţiale a sălilor care urmau a fi construite, noua listă fiind cuprinsă într-o anexă... secretă a hotărârii respective. “Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii”, specifica respectiva hotărâre, fără să explice în baza cărui act normativ se facea clasificarea şi ce putea fi secret la lista de săli de sport care urmau a fi construite din bani publici.