Proiecte futuriste pentru descongestionarea traficului în Timişoara

Numărul maşinilor care circulă în Timişoara creşte de la an la an. Centura oraşului nu a fost suficientă pentru descongestio­narea traficului, iar spaţiul de rulare nu poate fi lărgit. Ba mai mult, şi acesta este subţiat de maşinile parcate pe benzile laterale. Pentru rezolvarea acestei situaţii, autorităţile locale au în plan mai multe proiecte, care vizează treceri cu nivel suspendat şi extinderi de linii la tramvaie în afara oraşului.

Parcul auto, înnoit anual cu peste 15.000 de maşini

Parcul auto timişean s-a înnoit anual, în medie, cu peste 15.000 de autovehicule, ajungând la peste 208.000 vehicule înmatriculate.

Aglomerarea este resimţită mai ales în Timişoara, un oraş cu un trafic intens, care are doar circa 17.000 de locuri de parcare la un parc auto stabil de peste 100.000 de autovehicule. Aces­tora, însă, li se adaugă maşinile aflate în tranzit. Potrivit reprezentanţilor A.­D.P. Timişoara, deficitul de spaţii de par­care se manifestă cel mai acut în zona centrală a oraşului, unde sunt concen­trate majoritatea intereselor genera­toare de trafic, în zonele comerciale şi în cartierele de blocuri cu densitate ma­­re de populaţie. Deficienţele au ca efect îngreunarea circulaţiei, creşterea riscu­lui de accidente, mai ales pentru pietoni şi biciclişti, creşterea gradului de po­luare fonică şi chimică şi, nu în ultimul rând, un aspect urban dezagreabil.

Traficul rutier nu a devenit mai liber nici după darea în folosinţă a centurii ocolitoare a Timişoarei, redată circu­laţiei, la mijlocul lunii august 2010. Deşi şoferii de tir nu mai sunt obligaţi să in­tre cu maşinile grele în oraş, Timişoara încă mai trepidează sub greutatea aces­tor maşini, peste 6.000 de maşini de tonaj circulând zilnic pe străzile ora­şului, arătau reprezentanţii Regis­trului Auto Român Timiş.

Fiind un oraş cu o infrastructură ve­che, cu străzi care nu mai pot fi lăr­gite din cauza clădirilor uriaşe, în Timişoa­ra se circulă greu, şi acolo unde există patru benzi de circulaţie. Sunt practi­cabile câte două benzi, deoarece benzi­le laterale sunt de regulă ocupate de maşinile parcate pe margine.

Proiectele futuriste, ultima şi cea mai îndepărtată soluţie

Faptul că traficul timişorean este o mare problemă este confirmat şi studiile realizate de specialişti de la Catedra de Transport a Universităţii Politehnica din Timişoara.“Noi facem mereu studii, prognoze care nu ne indică o situaţie bună. Anul trecut am făcut măsurători de fluxuri pe toate pe­netraţiile şi în câteva zone din oraş, pre­cum pasajul de pe Calea Aradului, unde se strangulează circulaţia. Vin maşini mai ales din satele din apro­pierea Timi­şoarei şi generează fluxuri foarte mari”, spune conf. univ. dr. ing. Dumitru Ian­cului, şeful Catedrei Ingineria Trans­porturilor a Facultăţii de Mecanică.

Cele mai mari fluxuri sunt gene­rate între comunele din apropierea Timişoarei, precum  Moşniţa, Dum­bră­viţa/Giarmata, Sînandrei, Becice­herecu Mic, Săcălaz, Şag, Sânmihaiu Român, Foeni-Parţa, dar şi în Timi­şoara, câteva dintre punctele critice ale reţelei din interior fiind Podul Miche­langelo, unde trec zilnic 28.000 de ve­hicule, în ambele sensuri, timp de 14 ore, pasajul CFR de pe Calea Aradului, cu 31.000 vehicule, şi podul Mihai Viteazu, cu circa 20.000 de vehicule.

„Valorile acestea mari de trafic din interior, în anumite condiţii me­teo, generează cozi imense la unele inter­secţii, iar  în anumite zone şi situaţii chiar blocări în trafic”, explică Dumi­tru Iancului.

Potrivit acestuia, pentru a descon­gestiona traficul rutier din oraş, auto­rităţile locale au creionat mai multe proiecte. Unul dintre acestea vizează realizarea unei treceri cu nivel sus­pendat care să pornească de pe b-dul Michelangello şi să meargă până pe b-dul V. Pâr­van, proiect creionat încă din anul 2005. “Acest proiect este introdus în planul integrat de dezvol­tare şi s-ar putea să se pornească în primăvară. Sunt soluţii prin care se vizează mai ales transportul public. Anul trecut s-au făcut şi analize pe par­cări şi sunt vizate şi extinderi de linii la tramvaie, cum este cel pornit la Moş­niţa”, mai spune Dumitru Iancului.

Pentru descongestionarea trafi­cului rutier timişorean autorităţile lo­cale au realizat sensuri giratorii, s-a încercat lărgirea şoselelor, acolo unde s-a putut, prin limitarea spaţiului de trotuar, şi s-au transformat mai multe străzi în zone cu sens unic, astfel în­cât să fie create parcări în cartiere. Tot pentru a mai elimina din maşinile parcate haotic, Primăria Timişoara a pus pe masa consilierilor şi proiecte privind construirea unor locuri de par­care subterane, precum cele deja în lucru de la Piaţa 700 şi proiectul amplu de realizare a 2.500 de parcări subte­ra­ne în centrul oraşului – zonele Par­cul Botanic, Punctele Cardinale şi bu­levardul I.C. Brătianu, proiect pentru care încă se mai caută fonduri.

Toate aceste idei care încep să fie puse în practică fac parte dintr-un proiect mai amplu, „Timişoara Vision 2030”, un proiect de stabilizare a traficului şi de regenerare urbană, mai precizează Dumitru Iancului.

„Timişoara Vision 2030” este un proiect futurist care vizează reabili­tare a Gării de Nord şi a zonei din ju­rul acesteia. De asemenea, are în ve­dere închiderea inelelor de drumuri, reali­zarea de poduri peste Bega, lega­rea reţelei urbane cu reţelele regio­na­le şi eu­ropene, realizarea unui sistem coe­rent de parcări, dezvoltarea unui sis­tem de control al traficului pentru a da prioritate transportului public şi dez­voltarea reţelei pentru transportul ne­motorizat (biciclete şi pietoni).

Nici traficul naval nu a fost negli­jat de proiect, astfel că în viitor, timişo­renii vor circula frecvent pe ca­nalul Be­ga cu vaporetto, după model veneţian. Apoi, se doreşte ca trenuri de tip S-Bahn să lege Timişoara de pe­riferii, fiind ridicate pe estacade (linii suspendate), iar mijloacele de trans­port în comun să fie extinse până la 20 de kilometri de municipiu. Toate acestea ar costa circa un miliard de eu­ro, conform estimă­rilor specia­liş­tilor, banii urmând să fie primiţi pe fonduri structurale.

„Prin Proiectul Vision 2030 s-au trasat direcţiile de urmat pentru găsi­rea de soluţii. Implementarea soluţiilor se desfăşoară totuşi greoi, o parte din finanţarea lucrărilor afe­rente soluţiilor provenind din fonduri europene, şi de aici o sumedenie de aprobări şi avize”, mai arată Iancului. Potrivit acestuia, printre măsurile care ar trebui luate se numără dezvol­tarea infrastructurii, pen­tru redistri­buirea/dirijarea traficului pe toată reţeaua, şi eliminarea gâtuirilor în anumite puncte ale acesteia, crearea de legături cu autostrada, prin lărgirea legăturii de pe C. Lipovei la patru benzi, crearea unei noi legături pe Calea Aradului, la Sânnandrei, găsirea de soluţii de construcţie de  autostradă spre Belgard şi un drum expres spre Szeged, cu racord la autostrada spre Arad. Totodată, trebuie urgentată închiderea inelelor IV, III, II şi I, şi să se facă prelungirea Bulevardului Sudu­lui până la strada Pestalozzi (pentru care există proiect), trebuie urgentată construcţai de parcări, dar şi extinderi de linii de troleibuz spre Dumbraviţa, Ghiroda, Săcălaz şi Giroc, prelungirea liniei de tramvai între Ciocanul-Mire­sei-9 Cvalerie-Demetriade- Muzeul Satului, şi o linie de tramvai între Bd. Dâmboviţa, la Bogdăneştilor. Urgen­tată ar trebui şi deschiderea transpor­tului de per­soane/agrement pe canalul Bega şi luarea unor măsuri privind mo­dificări de geometrii ale intersecţiilor, precum Michelangelo-Pârvan, şi conti­nua­rea de creare de culoare de tip co­ordonat (undă verde).