Proiecte pentru decongestionarea traficului rutier timişorean, la start, din 2012

Autorităţile locale promit pentru acest an demararea unor proiecte de amploare menite să decongestioneze traficul rutier din Timişoara. Printre acestea se numără mult-aşteptatul proiect „complexul Michelangelo”, privind treceri cu nivel suspendat şi subterane, dar şi lărgirea şoselelor la patru benzi de circulaţie la toate intrările în oraş.

Amenajarea complexului rutier Michelangelo, la start

Relatam recent în TIMPOLIS că, în Timişoara, unul dintre punctele critice ale reţelei de trafic rutier este Podul Michelangelo. Potrivit studiilor efectuate de specialiştii de la Catedra de Inginerie a Transporturilor a Facul­tăţii de Mecanică din cadrul Universi­tăţii Politehnica, în acea zonă trec zil­nic 28.000 de vehicule, în ambele sen­suri, într-un timp de 14 ore, iar valorile acestea mari de trafic, în anumite con­diţii meteo, generează cozi imense la unele intersecţii, şi situaţii chiar blo­caje rutiere. Potrivit autorităţilor, podul Michelangelo este amplasat în zona centrală a Timişoarei, fiind una dintre cele mai importante structuri de traver­sare ale municipiului, însă una în care este cunoscut modul necorespunzător în care se desfăşoară circulaţia rutieră, pietonală şi a bicicliştilor din cauza configuraţiei intersecţiei şi valorilor în creştere a traficului. În plus, centrul universitar şi campusul studenţesc situate în această zonă duc la existenţa unui trafic pietonal intens.

Pentru a decongestiona traficul rutier din oraş, autorităţile locale au creionat mai multe proiecte, printre care şi unul care vizează realizarea unei treceri cu nivel suspendat care să pornească de pe b-dul Michelangello şi să meargă până pe b-dul Vasile Pârvan, proiect creionat încă din anul 2005, in­trodus în planul integrat de dezvoltare. Se pare însă că autorităţile locale au hotărât să treacă la o altă variantă pentru decongestionarea traficului în acea zonă, respectiv să schimbe ideea pasa­jului suspendat cu unul subteran.

La finele lunii decembrie, minis­trul Turismului, Elena Udrea, şi pri­marul Gheorghe Ciuhandu au sem­nat un contract de finanţare pentru proiectul „Amenajare complex rutier zona Michelangelo”. Potrivit Biroului de Presă al Primăriei Timişoara, pro­iectul vizează construirea unui pasaj subteran pe relaţia b-dul Vasile Pârvan – str. Corneliu Coposu şi reabilitarea Podului Michelangelo.

Separarea fluxurilor nord-sud – est-vest se va realiza printr-un pasaj subteran pe b-dul Vasile Pârvan cu lungimea de 583 metri, din care 111 metri reprezintă zona acoperită a pasajului. Proiectul se desfăşoară între intersecţia b-dul Vasile Pârvan cu străzile Traian Lalescu şi Delfinului şi are o lungime de 885 de metri, urmând ca gabaritul de circulaţie în pasaj să fie de cinci metri.

Pentru rezolvarea circulaţiei maşi­nilor pentru celelalte relaţii existente, arată edilii oraşului, se vor construi bre­tele de racordare cu străzile adiacente. S-au prevăzut bretele alcătuite din două benzi de circulaţie pe sens de 3,5 metri lăţime, iar partea carosabilă va fi înca­drată de zona verde şi trotuare, care păstrează configuraţia existentă în zonele adiacente. „Zona giraţiei exis­ten­te a fost regândită şi reorganizată, astfel încât să permită o mai bună cir­culaţie şi selectare a vehiculelor pe di­recţiile dorite. S-a prevăzut realizarea unei lărgiri în partea dreaptă a b-dului Michelangelo prin realizarea a patru benzi de circulaţie pentru preselec­ta­rea accesului în intersecţie. Toate ac­cesele dispun de benzi dedicate viraje­lor la stânga. Virajele la dreapta sunt scoase de sub semafor şi se execută prin bretele delimitate de insule de di­rijare a circulaţiei”, se arată în comu­nicatul Municipalităţii.

Potrivit sursei, valoarea totală a proiectului este de aproape 70 de milioane de lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 98%, iar contribuţia Primăriei Timişoara este de 2%. Proiectul are o perioadă de realizare de 18 luni de la semnarea contractului de finanţare.

Se lărgesc benzile de circulaţie la intrările în oraş

Se pare însă că amenajarea complexului rutier Michelangello nu este singurul obiectiv pe această linie anunţat la început de an de către autorităţile locale. Constantin Osta­ficiuc, preşedintele Consiliului Jude­ţean Timiş, promite că, tot începând cu 2012, drumurile dinspre localităţile Moşniţa şi Giroc spre Timişoara vor avea patru benzi la intrarea în oraş. „Mai avem câteva drumuri de făcut în judeţ şi ele sunt prevăzute pentru 2012. Proiectele sunt gata pentru cele două intrări în oraş – Moşniţa şi Gi­roc, care trebuie trecute la patru benzi de circulaţie. Tot în 2012, vrem să rezolvăm mai multe drumuri judeţene şi să facem coborârea de pe auto­stradă până la centură”, a arătat Con­stantin Ostaficiuc, preconizând pen­tru acest an măcar un buget de 113 mi­lioane de euro, cât a avut C.J. Ti­miş pe anul 2011,  pentru a îşi pune în practică proiectele pe strategie şi dez­voltare. Pentru decongestionarea tra­ficului rutier în oraş ar trebui luate mă­suri care vizează dezvoltarea infra­structurii, pentru redistribuirea/diri­jarea traficului pe toată reţeaua, şi eliminarea gâtuirilor în anumite punc­te ale acesteia, crearea de legături cu autostrada, prin lărgirea legăturii de pe Calea Lipovei la patru benzi, crea­rea unei noi legături pe Calea Aradu­lui, la Sânnandrei, găsirea de soluţii de construcţie de  autostradă spre Belgrad şi un drum expres spre Szeged, cu racord la autostrada spre Arad, arăta recent conf. univ. dr. ing. Dumitru Ian­cului, şeful Catedrei Ingineria Trans­porturilor a Facultăţii de Mecanică.

Potrivit acestuia, totodată, trebuie urgentată închiderea inelelor IV, III, II şi I, şi să se facă prelungirea b-dul Su­­dului până la strada Pestalozzi (pentru care există proiect), trebuie urgentată construcţai de parcări, dar şi extinderi de linii de troleibuz spre Dumbraviţa, Ghiroda, Săcălaz şi Giroc, prelungirea liniei de tramvai între Ciocanul - Mi­resei - 9 Cavalerie – Demetriade - Muze­ul Satului, şi o linie de tramvai între b-dul Dâmboviţa, la Calea Bogdăneş­ti­lor. Urgentată ar trebui şi deschiderea transportului de persoane/agrement pe canalul Bega şi luarea unor măsuri privind modificări de geometrii ale intersecţiilor, precum Michelangelo-Pârvan, şi continuarea de creare de cu­loare de tip coordonat (undă verde).