Proiectul Institutului Regional de Oncologie, blocat de indecizia autorităţilor

Demararea construcţiei Institutului Regional de Oncologie, ce urma a fi realizat în clădirea de pe Calea Torontalului, care ar fi trebuit să fie noul Spital Municipal, continuă să fie blocată din cauza întârzierii transferului imobilului de la Primăria Timişoara la Direcţia de Sănătate Publică Timiş. Problema e reprezentată în continuare de materialele de 300.000 de euro dispărute din imobil, în condiţiile în care nici una dintre instituţiile implicate în transfer nu vrea să-şi asume lipsa de inventar. Din cauza indeciziei autorităţilor locale, Ministerul Sănătăţii s-ar putea dovedi reticent în a mai aloca bani pentru astfel de investiţii la Timişoara.

Blocaj menţinut

Cu toate că Timişul s-a numărat printre puţinele judeţe care, în acest an, au primit bani de la buget pentru investiţii în domeniul sanitar, alo­cân­du-i-se bani pentru demararea con­struirii Institutului Regional de Onco­logie, care urmează a fi amenajat în clădirea din Calea Torontalului, care ar fi trebuit să fie noul Spital Munici­pal, proiectul este blocat de luni bune.

Neînţelegerile pe această temă dintre Primărie, Spitalul Municipal şi Direcţia de Sănătate Publică continuă să pară imposibil de rezolvat. Proble­ma care a îngheţat proiectul este le­ga­tă de nişte materiale de construcţii de aproximativ 300.000 de euro, care au dispărut fără urmă din subsolul clădirii, situaţie în care nicio instituţie nu vrea să-şi asume responsabilitatea acestei lipse de inventar.

În august, după ce în  TIMPOLIS au apărut ma­teriale în care se sesiza absurditatea situaţiei, reprezentanţii Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara anun­ţau că au convenit asu­pra unei formu­le de compromis, pentru a nu se pier­de banii alocaţi de la buget : imobilul urma să fie transfe­rat către Direcţia de Sănătate Publi­că, fără materialele de la subsolul clă­dirii, care aparţin Spitalului Municipal. Intenţia, deşi era anunţată ca una cu şanse mari de concretizare, reprezen­tanţii Direcţiei de Patrimoniu a Pri­măriei Timişoara dându-ne asigurări că semnarea pro­tocolului de predare-primire pentru imobil e doar o chestiu­ne de zile, nu au avut nicio urmare con­cretă. „Nu s-a făcut până acum proce­sul de predare primire, motivaţia Primăriei fiind că mai are de lucru la procesul de inven­tariere a clădirii. S-a invocat în acest sens faptul că pentru un proces de predare-primire trebuie făcută o in­ventariere completă, iar inventarul să fie asumat de cel care predă şi cel care primeşte clădirea. Iar acest pro­ces de inventariere s-a tot tergiver­sat”,ne-a declarat Dana Şpac, pur­tătorul de cuvânt al Direc­ţiei de Să­nătate Publică Timiş.

În plus, spun reprezentanţii D.­S.P. Timiş, este evident că, ţinând cont de toate chestiunile nelămurite legate de modul în care s-a făcut inventa­rierea clădirii în momentul în care a fost preluată de Primărie, nimeni nu vrea să ajungă la o inventariere ne­clară. „Noi abia după inventariere şi un proces-verbal de predare-primire clar putem demara documentaţia pre­liminară – studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, după care să se poată începe construcţia propriu-zisă”, mai spune Dana Şpac.

Tatonări inter-instituţionale

Martin Staia, şeful Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara, a recunoscut că încă nu a fost semnat procesul-verbal de predare-primire al imobilului cu Direcţia de Sănătate Pu­blică Timiş. „Actul nu a fost semnat, dar e o chestiune de zile. Am fost cu ei, am făcut inventarierea şi, din punctul meu de vedere, totul este în regulă. Am aşteptat un semn de viaţă de la ei”.

Situaţia este considerată inac­cep­tabilă de către consilierul local P.D.-L. Ovidiu Ciuhandu care, de alt­fel, a făcut la una dintre ultimele şe­dinţe ale Consiliului Local o interpe­lare pe această temă, în care semnala faptul că nu e normal ca un astfel de proiect să fie blocat din cauza inde­ciziei autorităţilor locale : „Guvernul a făcut tot ce se putea ca să treacă în bugetul pe acest an investiţia legată de Institutul Regional de Oncologie. Dacă, în aceste condiţii, Primăria nu a fost în stare să facă un proces de predare-primire al clădirii, ce s-ar mai putea comenta?”ne-a declarat Ovidiu Ciuhandu.

Materiale de construcţie „scriptice”

Construcţia a ceea ce trebuia să fie noul Spital Municipal a fost dema­rată la mijlocul anilor ’90 de către Ministerul Sănătăţii, dar nu a fost finalizată din cauza lipsei de fonduri. Nu s-a mai lucrat nimic pe acest şan­tier de mai bine de 11 ani, de când imo­bilul este tot în conservare. În 2003, clădirea nefinalizată a fost transfe­rată din administrarea Ministerului Sănătăţii în cea a Consiliului Local. 

În 2008 a apărut ideea înfiinţării aici a unui Institut Regional de Onco­logie, iar în mai 2009, Primăria a apro­bat trecerea construcţiei  înapoi în domeniul public al Statului Român şi administrarea Ministerului Sănătăţii. Deşi s-a dat şi o Hotărâre de Consiliu Local în acest sens, Primăria Timi­şoara se chinuie de atunci să facă pro­tocolul de predare-primire cu Di­recţia de Sănătate Publică, ca repre­zentant al Ministerului Sănătăţii. Ma­rea problemă legată de această pre­dare-primire e reprezentată de nişte materiale care au dispărut fără urmă din subsolul clădirii aflate în conser­vare. Este vorba despre termopane şi calorifere în valoare de de 300.000 de euro, care nu sunt de găsit.

Situaţia a ieşit la iveală abia în ultimele luni, când s-a descoperit la Primărie un act legat de aceste ma­teriale, care se presupune că sunt în custodia firmei Italrom, societate care s-a ocupat de construcţia clădirii până la momentul sistării lucrărilor. În momentul în care s-a verificat faptic existenţa acestor materiale, s-a descoperit că ele nu mai existau în subsolul în care se presupune că erau depozitate.  

Însă în cazul Italrom s-a cerut încă din 2009 deschiderea procedurii de insolvenţă, lucru care complică şi mai mult lucrurile. “Vom da în jude­cată Italrom în legătură cu acele ma­teriale, care nu se ştie dacă au existat vreodată faptic acolo. Cum însă Ital­rom e în lichidare, nu se ştie ce şanse ar mai fi să recuperăm ceva”, mai spu­ne Martin Staia.

Primăria susţine că, în procesul de predare-primire, prin care a ajuns să administreze din nou clădirea de pe Calea Torontalului, nu ar fi semnat de primire niciun fel de document legat de materialele de la subsolul clădirii, iar documentul apărut ulte­rior în dosarul Primăriei prin care se certifica existenţa acestor materiale e posibil să fi fost întocmit pentru a se justifica banii daţi pe acele calori­fere şi termpoane care nu ar fi existat faptic nicicând.

Materialele respective aparţin scriptic Spitalului Municipal Timi­şoa­ra. “Gestionarea problemei se face sub egida Primăriei. Ei au preluat aceas­tă chestiune şi urmează să o rezolve, Spitalul Municipal fiind sub­ordonat Primăriei”, ne-a declarat Oc­tavian Mazilu, directorul Spita­lului Municipal Timişoara.

O indecizie care ar putea însemna pierderea finanţării

Felul în care autorităţile timişene au gestionat demersurile care ar fi trebuit fă­cute pentru demararea Institutului Regional de Oncologie ar putea determina Ministerul Sănătăţii să nu mai aloce su­me de la buget pentru investiţii locale im­portante în domeniul medical.

De altfel, şi o parte din autorităţile locale încep să manifeste scepticism în ceea ce priveşte parteneriatele cu Minis­terul Sănătăţii de acest tip, prin care, pe terenul dat de Primărie sau Consiliul Ju­deţean, se doreşte construirea unor spi­tale sau institute medicale.

La penultima şedinţă de plen a Con­si­liului Judeţean au apărut discuţii de acest gen, generate de un Proiect de ho­tărâre privind darea în folosinţă gratuită a unui teren de 450 de metri pătraţi către Mi­nis­terul Sănătăţii Timişoara, în vede­rea con­struirii unei bănci de ţesuturi şi celule uma­ne. Astfel, preşedintele Con­siliului Jude­ţean, Constantin Ostaficiuc, a precizat că se impune instituirea unui termen de zece ani, în care Ministerul Sănătăţii să reali­zeze investiţia asumată, iar în cazul în ca­re acest lucru nu se va întâmpla, să-şi poa­tă lua terenul înapoi. Până la urmă, pro­punerea nu a fost inte­grată ca atare în Ho­tărârea de Consiliu Judeţean aprobată vizând transferul te­renului, însă s-a con­venit că, dacă în acest termen Ministerul Sănătăţii nu realizează investiţia promi­să, Consiliul Judeţean îşi va putea recupe­ra terenul printr-o Hotă­râre de Consiliu.

Totodată, s-a venit şi cu precizarea că Ministerului Sănătăţii trebuie să i se impună şi obligativitatea păstrării desti­naţiei asumate – respectiv construirea unei bănci de ţesuturi şi celule umane.

O investiţie necesară

Realizarea unui Institut de Oncologie este mai mult decât necesară în Timiş, unde apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenţa anuală fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Tot în Timiş se înregistrează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25‰, faţă de 24‰ în Caraş-Severin, 23‰ în Arad sau 17‰ în Hunedoara. De asemenea, Timişul este pe locul doi în regiunea Vest ca mortalitate cauzată de cancer – Aradul e primul, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmat de Timiş, cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, Caraş-Severin, cu 239 de decese la 100.000 de locuitori, şi Hunedoara, cu 218 decese la 100.000 de locuitori.