Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

23°C

Umiditate:68%
Viteza vantului:21 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
Educatie | 9 - 12 iulie 2009 | Diana MIHAI
Micsoreaza fontMareste font

Promovabilitatea mare la bac, intre merit si amagire


Rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost, la nivel national, de circa 80%, cu trei procente mai mare fata de cea inregistrata anul trecut. Potrivit statisticilor Ministerului Educatiei, Timisul s-a clasat pe locul cinci in clasamentul national, cu o rata de promovabilitate de 93,71%. Profesorii timiseni considera ca, in mare, rezultatele reflecta realitatea, dar recunosc ca notiunea de promovabilitate a primit alte valente in ultimii ani.

Timisul - locul cinci in topul national

Potrivit Ministerului Educatiei, promovabilitatea inregistrata anul acesta la bacalaureat, in sesiunea iunie-iulie, inainte de solutionarea contestatiilor, a fost de 79,95%, cu 2,71 procente peste media din 2008. Printre judetele cu rata de promovabilitate ridicata sunt Mehedinti (98,19%), Botosani (97,10%), Constanta (96,60%), Hunedoara (94,53%), Suceava (93,64%) si Timis (93,71%). La celalalt pol - Galati (59,82%), Ialomita (60,06%), Giurgiu (63,63%) si Prahova (64,61%). Au existat 117 medii de 10, cele mai multe - 17 - fiind inregistrate in Mehedinti, doar in 13 judete din tara nefiind obtinuta nicio medie generala de 10. In Timis, potrivit Inspectoratului Scolar Judetean, doar trei candidati au obtinut media zece : doi de la Colegiul National "C. D. Loga" si unul de la Liceul Pedagogic "Carmen Sylva".

Potrivit Inspectoratului Scolar Timis, din cei 7.160 de candidati inscrisi, 6.406 au fost declarati admisi, iar 424 au fost respinsi, 418 dintre acestia avand medii sub cinci. 109 nu s-au prezentat, iar sapte au fost eliminati pentru tentativa de copiere.

Presedintele Comisiei de la bacalaureat Timis, inspectorul scolar general Aurelian Sima, afirma ca cei mai multi candidati au obtinut note intre 8 si 9. Astfel, 1.996 de candidati au obtinut medii intre 9 si 9,99, intre 8@si 8,99 - 2. 417, intre 7 si 7,99 - 1.705, iar intre 6 si 6,99 - 285 de candidati. Doar sase candidati au fost notati de comisiile de evaluare cu note intre 5 si 5,99.

Ministerul Educatiei a anuntat, duminica seara, ca va cere verificarea lucrarilor, prin sondaj, in judetele unde procentele de promovare au fost foarte mari, pentru a vedea daca rezultatele sunt reale, fiind cauzate de mai buna pregatire a elevilor, sau se poate vorbi de o mai slaba exigenta in materie de organizare din partea profesorilor.

Merit sau autoamagire?

In ceea priveste situatia din Timis, le-am solicitat catorva profesori care au activat in sistemul de invatamant si inainte de 1989 sa faca o comparatie intre modul in care se sustinea altadata bacalaureatul si cel in care sunt sustinute azi, intre modul de evaluare din trecut si cel din prezent. Procentul acesta de promovabilitate de aproape suta la suta si mediile mari foarte numeroase sunt sau nu justificate?

"E greu de spus daca rata de promovabilitate de la examenul de bacalaureat din acest an este reala. Procentul este cam mare si ridica intrebari", afirma Corneliu Petroman, profesor de istorie la Liceul Pedagogic "Carmen Sylva", din Timisoara. Profesorul Petroman apreciaza ca directia in care se indreapta sistemul educational este data in primul rand de seriozitatea profesorului, dar si de capacitatea elevului de a sintetiza informatiile primite si, nu in ultimul rand, de modul in care se implica parintii in educatia copiilor. "Dupa aproape 40 de ani, de cand sunt in invatamant, am inteles ca, in general, educatia este un proces cu foarte multe variabile, conditii care trebuie respectate. Insa, astazi, elevii nu mai invata pentru viata, ci pentru a obtine niste hartii care sa-i ajute la angajare. Unele valori s-au pierdut de-a lungul anilor", mai spune profesorul Petroman.

"Imi place sa cred ca datele prezentate reflecta realitatea si ca reprezinta o dovada a muncii colegilor mei. Sigur ca pot fi si exagerari, dar e greu sa minti pe doua planuri. Trebuie sa ne uitam ca atat rata de promovabilitate, cat si mediile obtinute au fost mari. Totodata, se fac si evaluari ale lucrarilor, prin sondaj. Nimeni nu si-ar risca postul pentru performante false", sustine Virgil Popescu, profesor titular din 1980, totodata presedinte al Sindicatului "Spiru Haret" Timis. In opinia sa, rezultatele obtinute in acest an nu au fost o surpriza, in Timis rata de promovabilitate fiind de zeci de ani ridicata : "Sunt la catedra din 1974. Pot spune ca si inainte de ’90 se invata carte, iar rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat a fost mereu mare. Cine spune ca nu se mai face scoala astazi incearca sa isi acopere niste lipsuri personale pe plan profesional".

Gheorghe Bloanca, profesor titular de limba romana la Grupul Scolar "Tudor Tanasescu", din Timisoara, care activeaza in invatamant din anii ‘60, este de parere ca rezultatele obtinute de elevii timiseni, in acest an, prezinta "cat de cat o situatie reala. Rezultatele sunt justificate si prin prisma celor obtinute in anii trecuti. Nu se incearca sa se acopere deficiente ale sistemului. Intr-adevar, fata de anii trecuti, sistemul de invatamant s-a schimbat. E mai accesibil elevilor - numai daca ne uitam la notele mari de la proba de la limba romana vedem asta. Sistemul s-a axat in ultima perioada pe argumentare si limbaj, pe subiecte non-literare si e normal ca in acest context notele sa fie mari". Daca e sa vorbeasca de un regres al sistemului educational, spune ca acesta provine din "goana dupa medii mari a elevilor", in detrimentul cunoasterii pe termen lung. "Nu sunt un nostalgic, chiar daca sunt in invatamant din 1967. Scoala se face si acum, insa elevii invata mai mult pentru note mari si nu din dorinta de a invata lucruri noi. Sunt chestiuni alimentate si de orgoliile familiei", considera profesorul Gheorghe Bloanca.

Mircea Mihaies, profesor universitar la Catedra de limba si literatura engleza din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii de Vest Timisoara si director adjunct al Institutului Cultural Roman, apreciaza, insa, ca nivelul de cultura al elevilor abia iesiti de pe bancile liceelor este mult sub media prezentata de rezultatele examenului de bacalaureat : "Astazi vorbim de o reinterpretare a notiunii de promovabilitate. Pe vremuri, promovabilitatea semnifica un raport intre cunostintele dobandite de elevi si cerintele profesorilor. In clipa de fata este o negociere intre cele doua parti, ale carei criterii ne scapa".

Acesta mai spune ca nu putem avea o judecata rationala cat timp sistemul educational este scapat de sub control :"Romania a intrat intr-o perioada in care compromisul a devenit cuvantul de ordine, iar minciuna, o forma de guvernare generalizata. E suficient sa intri intr-un amfiteatru cu studenti de anul intai, pentru a vedea ca acest procent gigantic al promovabilitatii examenului de bacalaureat nu corespunde cerintelor unei societati normale".

Perle de bacalaureat

Greselile flagrante, acele "perle" pe care candidatii le fac anual in special la proba scrisa la Limba si Literatura Romana, nu au lipsit nici anul acesta. Amuzante la prima vedere, dramatice la o analiza mai atenta, daca luam in calcul faptul ca acesti elevi au finalizat 12 ani de scoala. Multe dintre greselile de exprimare ale absolventilor de clasa a XII-a, la examenul de bacalaureat, sunt postate pe diverse site-uri sau blog-uri personale. Cateva exemple intalnite in tezele scrise de la limba romana a primei sesiuni de bacalaureat din acest an am gasit pe pagina web vladmanolachescu.blogspot.com.

Astfel aflam ca "inima este cel mai important organ genital al omului" sau ca "creierul este un organ oarecum indispensabil capului". O lectie despre originea numelor este data de un liceean care spune ca "Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvant atunci cand a spus: «De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!» Dovada ca azi cel mai intalnit nume este Popescu". Conform unor "bacalureati", poezia "Sburatorul", de Ion Heliade Radulescu, este "un omagiu adus aviatorilor romani", ca "Mircea cel Batran a fost inmormantat la Cozia, impreuna cu umbra sa" sau ca "pana la urma, Mircea cel Mare, desi batran, il va ingenunchia pe trufasul otoman cu cateva proverbe si zicatori bine plasate". "Nechifor Lipan statea pe spate cu fatza in jos", "In romanul «Rascoala» personajul principal este poporul si marea masa a taranilor", "Dimitrie Cantemir a avut un rol insemnat in viata sa", "Eminescu este trist pentru ca nu a reusit sa faca nimic in viata lui", iar "Nichita Stanescu este un poet care se mira de orice" sunt doar cateva dintre mostrele de "creatii literare" ale candidatilor inscrisi la proba de Limba si Literatura romana a examenului de bacalaureat din acest an.

Inspectorii scolari timiseni sustin insa ca, in mare parte, "perlele" postate pe site-uri sau difuzate in mass-media sunt de cele mai multe ori inventii sau exagerari. "Greseli sunt descoperite in fiecare an in lucrarile elevilor. Insa, cele mediatizate sunt de cele mai multe ori inventii si nu se regasesc in realitate, cel putin nu suta la suta. In urma cu doi ani, de exemplu, nu se finalizase corectura lucrarilor si astfel de «perle» aparusera deja in presa. Oricum, noi nu realizam o astfel de lista a greselilor de la probele scrise ale examenului de bacalaureat", declara profesorul Sorin Ionescu, inspector scolar adjunct in cadrul I.S.J. Timis.

promovabilitate in Timis -93,71%
1.996 candidati - medii intre 9 si 9,99
2.417 candidati - medii intre 8@si 8,99
1.705 candidati - medii intre 7 si 7,99
285 candidati - medii intre 6 si 6,99
6 candidati - medii intre 5 si 5,99



Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres