O serie de strategii menite să contribuie la integrarea minorităţii rome au fost întocmite, în ritm alert, la nivel central. Modelul a fost reluat şi pe plan local, în acest sens Consiliul Judeţean Timiş pregătind un protocol cu o serie de obiective destul de abstracte.


Integrarea romilor, obiectiv judeţean

Pe lista de proiecte care urmează a fi luate în discuţie în următoarea şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş se regăseşte şi unul care pro­pune un inediat parteneriat între C.J. Timiş şi Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa” - Centrul Judeţean Timiş, scopul fiind destul de abstract : „elimi­narea unor stereotipuri şi prejudecăţi şi, totodată, producerea unei schimbări pozitive în opinia publică, în legătură cu etnia romilor, pe baza principiilor to­leranţei şi solidarităţii sociale”. Argu­mentaţia încheierii parteneriatului este că acesta permite sprijinirea in­tegrării etniei romilor în viaţa socială, economică, educaţională şi culturală şi în atragerea de programe sectoriale de asistenţă şi dezvoltare comunitară.
Astfel, respectivul protocol pleacă de la o premisă care nici nu mai trebuie specificată, fiind una implicită : „Relaţiile de colaborare dintre părţi se întemeiază pe conceptele de partene­riat, respect reciproc şi bună credinţă în procesul de armonizare a interese­lor lor specifice”.
Concret, respectivul parteneriat îşi propune următoarele obiective, unele destul de abstracte, şi în care nu se ştie cum se va putea implica direct C.J. Timiş, ca instituţie : dezvoltarea de pla­nuri de acţiune în vederea îmbunătă­ţirii condiţiilor de trai din comunităţile de romi, sprijinirea liderilor din comu­nităţile de romi din judeţ, în vederea dezvoltării abilităţilor şi com­petenţelor privind modalităţile de acce­sare şi implementare a fondurilor eu­ropene şi sprijinirea romilor din jude­ţul Timiş în vederea participării active la viaţa economică, socială, educa­ţio­nală şi culturală. În acest sens, vor fi de­semnaţi specialişti care să elaboreze planuri şi proiecte cu impact asupra populaţiei romă, se vor organiza întâl­niri de lucru cu factorii interesaţi de îm­bunătăţirea situaţiei acestei comunităţi şi vor întocmi şi depune, în parteneriat, cereri de finanţare pentru îmbunătă­ţi­rea situaţiei comunităţilor de romi. Tot­odată, vor fi organizate sesiuni de in­formare şi formare pentru liderii comu­nităţilor de romi, deşi nu se ştie ce în­seamnă, în acest context, „liderii comu­nităţilor de romi”. Şi, evident, nu vor lipsi evenimentele culturale şi sportive.


Multe proiecte europene, direcţionate spre comunitate romă

Reprezentanţii minorităţilor repre­zentante şi în Banat recunosc că sunt foarte multe proiecte de finanţare direc­ţionate spre comunitatea romă, în ul­tima perioadă cel puţin.
„Este, într-un fel, de înţeles acest lucru, pentru că statul român încearcă să-i ajute în toate felurile în procesul de integrare. Ei au şi o Agenţie de Inte­gra­re a Romilor, au şi anumite instituţii care le sunt destinate numai lor. Iar la Departamentul pentru Relaţii Inter­etnice au un subsecretar de stat numai pentru ei. Şi asta tocmai datorită aces­tui efort de a-i ajuta să se integreze”, declară Slavomir Gvozdenovici, pre­şe­dintele Uniunii Sârbilor din România.
La rândul său, deputatul Niculae Mircovici, reprezentant al Uniunii Bul­gare din Banat, menţionează că, dacă pentru majoritatea minorităţilor se alocă fonduri pentru menţinerea iden­tităţii naţionale, în cazul minorităţii rome sunt foarte multe fonduri pentru integrare : „Pe probleme privind inte­grarea sunt proiecte finanţate exclusiv pentru ei, şi pe linie guvernamentală, şi pe linie europeană. Există o serie de măsuri specifice pentru minoritatea romă. Subvenţiile pe care le primesc organizaţiile, în general de la statul ro­mân, se referă la păstrarea identităţii naţionale, a limbii, a tradiţiei, a culturii. Pe când în cazul romilor fondurile eu­ropene pe care le primesc şi alte fon­duri, eventual guvernamentale, sunt pentru integrarea lor în societate”.
Rămâne în acest sens de văzut cum sunt utilizate aceste fonduri şi resurse, şi forma în care ele ajung la beneficiari – adică, romii care au ne­voie de aceste măsuri de integrare.
Astfel, şi în Timiş s-a observat în ultima perioadă că, de exemplu, la universităţile de stat din Timişoara nu s-a reuşit ocuparea nici măcar a jumă­tate din locurile subvenţionate, rezer­vate studenţilor romi. La Universitatea de Vest, anul trecut, după prima se­siune de admitere, aproape toate fa­cultăţile mai aveau locuri disponibile, neocupate, din cele subvenţionate, rezervate pentru studenţi romi.