P.S.D. a cerut pedepse reduse pentru mita electorală. Senatul a votat.

Dată fiind apropierea alegerilor locale, pe masa de lucru a Parlamentului apar şi iniţiative legislative care încearcă să schimbe actualul cadru legislativ ce reglementează procesul electoral. Şi dacă pentru unele dintre aceste proiecte intenţia, declarată cel puţin, este de îmbunătăţire a cadrului legal actual, în alte cazuri, noile prevederi legale propuse sunt mult mai nepotrivite decât cele aflate deja în vigoare. La această categorie poate fi încadrat şi un proiect de lege propus de un grup de parlamentari P.S.D., adoptat deja de Senat. Acesta prevede o reducere a pedepselor aplicate pentru mită electorală, în condiţiile în care, oricum, acest gen de infracţiuni au lipsit cu desăvârşire în ultimii ani din “portofoliul” de lucru al procurorilor şi judecătorilor, deşi au fost multe acuzaţii şi sesizări pe această temă.

O lege pre-electorală

Deşi în România, ţinând cont de multitudinea de acuzaţii de mită electorală apărute la alegerile din ulti­mii ani, ar fi fost nevoie de o înăs­prire a cadrului legal, lucrurile de­curg în sens invers.

Astfel, Senatul a adoptat săp­tămâna trecută un proiect de lege propus de un grup de parlamentari P.S.D. care aduce pedepse mult mai mici decât cele existente în prezent pentru infrac­ţiunea de mită elec­torală. Gândită în prima fază ca un proiect de act nor­mativ menit să instituie regula votului obligatoriu, sub ameninţarea unor amenzi cu­prinse între 1.000 şi 1.500 de lei, iniţiativa legislativă adoptată de Senat a “reglementat” şi feno­menul de mită electorală, în privinţa căruia a stabilit că “promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri, ori alte foloase în timpul campaniei elec­torale de către un candidat, direct sau prin intermediari, în scopul de­terminării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor elec­toral ori un anumit candidat con­stituie infracţiune şi se pedep­seşte cu închisoare de la şase luni la trei ani”.

Noile prevederi sunt mult mai blânde cu fenomenul de mită elec­torală decât actuala legislaţie, aflată în vigoare, care prevede că aceeaşi infracţiune se pedepseşte cu închi­soare de la şase luni la cinci ani.

Noul act normativ scade şi din pedeapsa pe care o riscă persoana care primeşte mita electorală, pentru care se stabileşte o sancţiune cu închisoarea de la trei luni la un an sau amendă, în timp ce cadrul legal actual stabileşte pentru primirea de mită electorală o pedeapsă egală cu cel ce dă mită : închisoare de la şase luni la cinci ani.

Deşi are intenţia declarată de a reglementa mai clar şi bunurile dis­tribuite alegătorilor, ce pot fi înca­drate în categoria mitei electorale, noul proiect legislativ nu reuşeşte acest lucru, rămânând la fel de vag. Potrivit acestui act normativ în categoria bunurilor sau foloaselor ce pot face obiectul infracţiunii de dare sau primire de mită electorală intră “materialele de propagandă elec­torală cu o valoare semnificativă” (fă­ră să se precizeze ce înseamnă noţiunea de “valoare semnificativă”), precum şi “alimente, băuturi alcoo­lice, produse din tutun”. Sunt excep­tate de lege bunuri precum afişe, pliante, cărţi poştale, ilustrate, bri­chete, chibrituri, calendare, pixuri, şepci, tricouri, eşarfe, fulare, ecu­soane, fanioane, steguleţe, baloane şi aşa mai departe.

Ca un făcut, iniţiatorii legii au uitat să menţioneze în tot textul legii ce se întâmplă cu oferirea de bani, aceştia nefiind încadraţi la catego­riile de “bunuri şi foloase” enumerate în actul normativ.

Anchetare periodică

Deşi solicitarea unor modificări legislative, în sensul clarificării şi înăspririi cadrului legal, ar fi trebuit să vină din partea instituţiei cu com­petenţe directe, Autoritatea Elec­torală Permanentă, această struc­tură a părut mai degrabă preocupată de limitarea diurnelor membrilor din comisiile de votare, specificând că totatul cheltuielilor de protocol pentru aceştia, “în vederea asigurării de băuturi răcoritoare, cafea şi gus­tări” nu trebuie să depăşească suma de a şapte lei de persoană.

În urma observaţiilor făcute la ultimele alegeri, A.E.P. s-a rezumat să precizeze doar că “sunt necesare detalieri suplimentare privind bunu­rile care pot fi oferite alegătorilor de către candidaţi fără a face obiectul infracţiunii de mită electorală”.

De altfel, A.E.P. nu are cum să se ocupe în mod constant de verificarea unor nereguli pre-electorale în judeţe cum e Timişul, de pildă, pentru simplul fapt că nu este nici măcar la stadiul de intenţie constituirea unor Autorităţi Electorale Permanente Judeţene. Filiala Vest a A.E.P. are sediul în Reşiţa şi trebuie să acopere patru judeţe. “Fenomenele de mită electorală apar de obicei în perioada campaniilor electorale, iar pentru acest gen de fapte sunt sesizate Birourile Electorale Judeţene. Noi avem atribuţii de gestionare a proce­sului electoral, de educare a electo­ratului”, ne-a declarat Nicolae Am­zoi, şeful Filialei Vest a Autorităţii Electorale Permanente.

Numai că birourile electorale judeţene, despre care reprezentanţii A.E.P. susţin că au competenţe pe verificarea aspectelor legate de acu­zaţii de mită electorală, nu au o func­ţionare continuă, ci ocazională, ori de câte ori sunt organizate alegeri. Ce se întâmplă însă în situaţiile de mită pre-electorală, care pot apărea pe toată această perioadă, până la alegeri?

Sesizări ProDemocraţia rămase la stadiul de sesizări

La ultimele alegeri locale, parla­mentare şi prezidenţiale, Asociaţia ProDemocraţia a făcut sesizări ori de câte ori s-au semnalat posibile cazuri de mită electorală. Încă de dinainte de ultimele alegeri locale ProDe­mo­craţia avertiza că sunt premise pen­tru agravarea fenomenului de mită electorală. “Am făcut sesizări atunci când ni s-au adus la cunoştinţă astfel de fenomene, dar nu ştiu dacă vreuna s-a materializat în vreo an­chetă. Nu cred că s-au demarat anchete în acest sens, decât în cazuri excep­ţionale, foarte mediatizate. De re­gulă, în urma acestor sesizări nu se întâmplă nimic”, spune Constantin Mârza, vicepreşedinte al Asociaţiei ProDemocraţia.

Reprezentantul ProDemocraţia mai spune că, de obicei, mita elec­torală ia o foarte largă paletă de forme în funcţie de zonă şi de tipul alegătorului ţintă. “În mediul rural se dau de regulă produse alimentare sau bunuri de folosinţă îndelungată, găleţi ori alte obiecte utile în gospo­dărie. La oraşe, mita ia alte forme, de exemplu, conform bursei zvo­nurilor, la alegerile pentru Sec­torul 5 al Capitalei s-au împărţit tele­foane mobile”.

O sumedenie de acuzaţii, la aproape fiecare tur de scrutin

În Timiş, în ultimii ani nu a existat vreun tur de scrutin în care, pe lângă “clasicele” semnalări ale unor presupuse fraude electorale, să nu se vehiculeze şi acuzaţii de mită electorală.

De pildă, în 2009, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit sesizărilor făcute de partidele politice, în Timişoara, în zona Pieţei Dacia şi în Complexul Studen­ţesc, s-ar fi împărţit beţigaşe tradiţionale de Moş Nicolae şi fructe, darrile fiind însoţite de rugămintea de a se vota cu un anumit can­didat. La Belinţ au existat acuzaţii legate de tentative de cumpărare a voturilor contra sumei de 50 de lei, prin intermediul urnei mobile trimise preferenţial la domi­ciliile unor alegători. O altă acuzaţie a fost legată de faptul că, la un moment dat, ale­gătorilor care stăteau la coadă pentru a vota la secţia specială de vot din Timişoara, de la Gara de Nord, li s-au împărţit hamburgeri. 

În mediul rural, au fost nenumărate acuzaţii legate de distribuţia de băuturi alcoolice în preajma secţiilor de vot. 

Tot în noiembrie 2009, au existat acu­za­ţii legate de împărţirea gratuită de către reprezentanţii unui partid politic de bilete gratuite la meciul dintre F.C. Timişoara şi Dinamo Bucureşti.

Tot atunci a fost reclamat faptul că în loca­litatea Traian Vuia s-ar fi distribuit cetăţe­nilor făina din ajutorul comunitar de la Uniu­nea Europeană, cu solicitarea de a vota cu anumiţi candidaţi. Unele pachete aveau ca “bonus” pliante electorale, iar altele erau puse în pungi cu sigla unui partid. În aceeaşi lo­calitate s-a vehiculat, tot atunci, informaţia că în mod special distribuţia za­hărului comunitar s-a amânat pentru perioa­da de dinainte de turul doi, pentru ca alegă­torii să nu uite cu cine trebuie să voteze.

În zona Deta, un parlamentar de Timiş susţinea că “nu există casă care să nu fi primit pachete cu orez, făină şi mălai” de la un partid politic, acelaşi care, după turul al doilea, a mai împărţit o dată fiecărei gos­podării câte un pachet substanţial, susţinea acelaşi parlamentar.

În aceeaşi localitate, dar şi în comuna Denta, cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2009 au existat acuzaţii că două dintre localurile din Deta ai căror patroni erau apropiaţi de un anumit partid au oferit băuturi şi cafele din „partea casei” unor alegători, iar în Denta, unii oameni ar fi primit,“pe lângă o trataţie prietenoasă, şi câte un plic”, potrivit acuzaţiilor făcute de reprezentanţii unui partid politic.

Acuzaţiile de mită nu au lipsit nici la alegerile locale organizate în ultimii doi ani în urma “vacantării” unei funcţii de primar. De exemplu, la Criciova, unde fost primar a fost condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de o serie de de­frişări ilegale, la alegerile locale organizate anul trecut nu au lipsit acuzaţiile de mită electorală, unul dintre candidaţi fiind acuzat că a împărţit electoratului găleţi şi pomi fructiferi. Şi lista poate continua. În toate aceste cazuri, dintr-un motiv sau altul, chiar dacă au existat sesizări oficiale, nu s-au făcut anchete, şi, evident, nimeni nu a fost găsit vreun vinovat. Din acest punct de vedere, perspectivele pentru viitoarele alegeri locale nu sunt foarte optimiste.