Când (după tribulaţii grele şi îndelungi) am fost omologaţi ca apartenenţi continentului din care făceam parte, m-am bucurat mult. Mi-am închipuit că s-a zis cu sărăcia, ilegalităţile, mizeria, matrapazlâcul, fiindcă vor mişuna peste tot funcţionarii UE care vor impune standardele europene şi, dacă nu, vor aplica sancţiuni comunitare potrivit drasticului acquis. Ei bine, evenimentul s-a produs, s-a sărbătorit şi ne-am trezit membri ai Uniunii Europene.
După vreo câteva luni, am vrut să văd ce se întâmplă în sfera serviciilor. Am început cu frizeria din colţul străzii. „Vă serviţi?” „Da.” Aceeaşi „bronetă” unsuroasă, cu ţigara între buze, îmi scutură în nas un şervet izinit pe care mi-l spânzură de gât. Apucă aceeaşi maşină pe care abia o scosese din mătreaţa şi lindinile unui boschetar şi-mi defrişează una-două bruma de podoabă capilară pe care o mai am. „Gata! Să vă fie de bine. Cinşpe lei!” Nu tu dezinfectant, pudră, oglindă, întrebări!
(De aici am luat o frumoasă boală de piele de care nu mai scap!)
„Asta e. Europa ajunge mai greu în Colentina!” Cuget şi trec vizavi să-mi înec necazul. „Terasa” (adică halca de trotuar închisă abuziv) unde se află câteva mese cu feţe de masă murdare, mototolite şi arse cu ţigara, este deservită de acelaşi ospătar nespălat, neras şi ameţit care, după fiecare client, ridică stamba, o scutură şi o reaşează pe partea cealaltă, întoarce paharele cu gura în jos ori le lasă aşa, dar le vâră o jumătate de şerveţel în gură (semn că-s curate!) şi aşteaptă clienţii fraieri, ca şi mine, care să comande un soi de bere şi să bea aceeaşi zeamă clocită, caldă şi fără gust, plătind, în schimb, ceea ce a comandat.
După escapada în U.E., am revenit acasă, constatând că aderarea este o mare greşeală. M-am contrazis cu mulţi care mi-au spus că trebuie să am răbdare, că nu ne integrăm bătând din palme. Am avut (şi mai am) răbdare, au mai trecut ani şi văd că U.E. ne cere să renunţăm la părţi de venit şi să facem sacrificii mai ceva decât cele ceauşiste. Să înţeleg că trebuie să mai am răbdare? Până când? Şi până la ce?