Rată de schimb fixă pentru proiectele microîntreprinderilor

Nepotrivirile generate de diferenţele de curs valutar în proiectele cu finanţare europeană implementate de microîntreprinderi au făcut, în ultimii ani, ca o bună parte din I.M.M.-urile care câştigaseră proiecte să renunţe la derularea acestora. Pentru a evita astfel de situaţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a anunţat prin Agenţia de Dezvoltare Regională Vest instituirea unei rate de schimb fixe euro/leu pentru proiectele derulate de microîntreprinderi.

Antidot la fluctuaţiile valutare

Microîntreprinderile care au de­rulat proiecte europene şi au continuat să solicite şi să obţină finanţări din fon­duri structurale au rămas cu coşmaruri din anul 2009, când a existat o creş­tere bruscă a cursului euro/leu de la 3,4 - 3,5 lei la 4,3 lei. Această fluctuaţie a dat peste cap bugetele multor proiecte cu finanţare europeană. De atunci şi până în prezent s-a constatat că de foar­te multe ori instabilitatea cursului va­lutar poate fi un motiv care să deter­mi­ne I.M.M.-urile să renunţe la proiec­tele contractate.

Tocmai de aceea, Ministerul Dez­voltării Regionale şi Turismului a avut iniţiativa, prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest, să instituie o rată de schimb fixă pentru proiectele gestionate de microîntreprinderi. Ofi­cialii ministeriali au precizat că e nevo­ie de instituirea acestei rate fixe de schimb “pentru e evita întârzierile în procesul de avizare a contractelor de finanţare, cauzate de necesitatea revi­zuirii bugetelor ca urmare a variaţiei cursului euro”.

Pentru a nu mai exista tergiver­sări ale implementării proiectelor generate de cursul valutar, s-a decis să se utilizeze până la sfârşitul acestui an o rată de schimb fixă de 4,18 lei pe euro în procesul de verificare şi avizare a contractelor de finanţare, respectiv de verificare a încadrării cuantumului finanţării nerambursabile solicitate.

Măsuri mai mult decât necesare

Aceste măsuri destinate ajutării microîntreprinderilor erau necesare în contextul în care, la nivel naţional, exis­tă informaţii legate de un număr mare de I.M.M.-uri care, din diverse motive, au renunţat la proiectele de finanţare europeană pe care le implementau.

Potrivit unor asociaţii româneşti ale întreprinderilor mici şi mijlocii, în ultimii doi ani au existat perioade în care între 70 şi 80% din companiile ca­re au câştigat proiecte de finanţare din fonduri europene au renunţat la aces­tea, din cauza diferenţelor de schimb valutar, dar şi a imposibilităţii de a ob­ţine banii necesari părţii de cofinan­ţare. Patronatului Tinerilor Întreprin­zători a precizat că, din cauza dificul­tă­ţilor întâmpinate în ceea ce priveşte ra­ta de schimb şi asigurarea contribuţiei proprii la finanţarea proiectului, multe companii renunţă la proiecte.

Pentru a se reuşi deblocarea finan­ţărilor europene, Consiliul Naţional pentru I.M.M.-uri din România a pro­pus introducerea unui nou sistem de eva­lua­re şi monitorizare a personalului au­torităţilor de implementare, adică a structurilor care se ocupă de derularea acestor proiecte. Astfel, s-a propus ca angajaţilor cu competenţe în domeniul fondurilor europene să li se acorde sti­mulente în baza a trei criterii valorice, raportat la rezultatele efective înregis­trate de aceştia, în activităţile de eva­lua­re (cu acordarea de stimulente de 10%), contractare (cu acordarea de sti­mu­len­te de 15%) şi alocare efectivă de su­me (cu acordarea de stimulente de 75%).

În acelaşi timp, Consiliul Naţional pentru I.M.M.-uri a propus acordarea de garanţii guvernamentale pentru obţinerea de credite bancare pentru toţi beneficiarii proiectelor aprobate (din fonduri structurale sau de la bugetul de stat) necesare cofinanţării, susţinerii investiţiilor şi asigurării lichidităţilor necesare derulării lor. Totodată, s-a propus ca firmele care au câştigat proiecte de finanţare europeană să fie scutite de la plata TVA pentru achiziţiile realizate în cadrul proiectului.

Lelica Crişan, directorul Oficiu­lui Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, susţine că, totuşi, în zona de vest au fost puţine I.M.M.-urile care să semnaleze probleme legate de proiec­tele de finanţare europeană derulate. “Din semnalele pe care le avem, nu există probleme deosebite din acest punct de vedere pe zona de vest. In­clusiv în ceea ce priveşte diferenţele de curs valutar, care pot da peste cap bugetele, au fost probleme acum doi ani, când a existat o creştere spectacu­loasă a cursului euro. Acum fluctuaţiile nu au mai fost atât de mari încât să le cau­zeze probleme I.M.M.-urilor care au implementat proiecte”.