Circuitul facturilor neplătite la timp poate duce la falimente în lanţ, iar situaţia de blocaj financiar şi absenţa lichidităţilor a făcut ca multe firme, de altfel productive şi profitabile, să ajungă în situaţii-limită, la un pas de a trage definitiv obloanele. Tocmai de aceea, printr-o serie de măsuri adoptate recent de Consiliul Europei se doreşte realizarea unei deblocări financiare în sectorul privat, prin măsuri aspre luate împotriva rău platnicilor.


O gură de oxigen pentru mediul de afaceri

Pentru că în tot mai multe state eu­ropene existau semnale legate de fap­tul că mediul de afaceri este grav afectat de blocajul financiar, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, zilele tre­cute, o formă revizuită a Directivei pri­vind combaterea întârzierii efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comer­ciale, care stabileşte dreptul la despă­gubire în cazul întârzierii efectuării plăţilor. Noua formă a directivei sta­bileşte termene specifice pentru plata facturilor şi dreptul la despăgubire în cazul întârzierii efectuării plăţilor în toate tranzacţiile comerciale, indife­rent dacă sunt realizate între întreprin­deri sau între autorităţi publice firme din sectorul privat.
Potrivit acestui act, creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă pentru efectuarea cu întârziere a plăţilor, fără a fi necesară o notificare, în cazul în care şi-a îndeplinit obligaţiile contrac­tuale şi legale şi nu a primit suma da­torată la scadenţă, cu excepţia cazului în care debitorul nu este responsabil de întârziere.
Astfel, în cazul în care scadenţa sau termenul de plată nu sunt stabilite în contract, creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă pentru plăţile întârziate după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată, sau după 30 de zile calen­da­ristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor, dacă acastă dată nu este certă.
Ca o regulă generală, stabileşte aceeaşi directivă, în cazul întreprin­derilor, termenul de plată stabilit în contract nu ar trebui să depăşească 60 de zile calendaristice, în afara cazului în care contractul prevede în mod ex­pres dispoziţii contrare. În situaţia în­treprinderilor publice sau instituţiilor publice care furnizează servicii medi­cale, termenele pentru efectuarea plă­ţilor pot fi prelungite cu încă 60 de zile calendaristice.
Directiva mai prevede şi compen­saţii pentru costurile de recuperare, re­prezentate de o sumă fixă de 40 de euro, pe care creditorul are dreptul să o obţină de la debitor ca despăgubire minimă, fără a fi necesară o notificare. Statele membre au la dispozitie doi ani pentru a transpune în legislaţia internă aceste reglementări.
În acest sens, reducerea număru­lui de plăţi întârziate în tranzacţiile comerciale este una dintre măsurile anti-criză stabilite de comun acord ca apli­cabile în tot spaţiul comunitar, măsuri care se estimează că ar ajuta în special sectorul I.M.M.


Statul, primul rău-platnic

În România, noua directivă euro­peană legată de penalizarea rău-plat­nicilor ar putea afecta în primul rând statul, pentru că în general firmele care au contracte cu statul se plâng de plăţi făcute cu foarte mare întârziere sau chiar deloc. În acest sens, redu­cerea arieratelor statului e una dintre condiţiile prevăzute în acordul cu Fon­dul Monetar Internaţional.
Consecinţele plăţilor făcute cu întârziere de către stat s-au văzut din plin şi pe plan local, când datoriile Primăriei Timişoara şi ale Guverului, aferente subvenţiilor la încălzire dato­rate societăţii de termoficare Colterm au făcut ca plata la timp a datoriilor Colterm către furnizorul de gaze natu­rale să nu poată fi onorată la timp, lu­cru care a dus la o situaţie-limită, când s-a sistat furnizarea de gaze naturale şi, implicit, şi de agent termic către timişoreni.
De marile întârzieri cu care statul îşi achită datoriile se plâng şi farma­ciştii timişoreni, afectaţi de întârzierea cu care primesc sumele datorate de Casa de Asigurări de Sănătate pentru medicamentele compensate şi gratuite. Astfel, dacă noua directivă europeană va fi aplicată, peste doi ani, decalajul între momentul furnizării produselor sau serviciilor medicale şi momentul plăţii nu va putea fi mai mare de patru luni. E o situaţie la care în momentul de faţă farmaciştii afectaţi de întârzie­rea cu care se decontează sumele afe­rente plafoanelor pentru medicamente compensate şi gratuite nu pot decât să viseze. “Ana Miclea, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Timişspune că au existat, în ultima perioadă, şi deca­laje de un an între momentul eliberării medicamentelor compensate şi gra­tuite şi momentul primirii sume­lor cuvenite de la Casa de Asigurări de Sănătate.