„Războiul” avocaţilor, întreţinut de judecători

Dovedind că instanţele nu pot ajunge la un numitor comun nici măcar în ceea ce priveşte o problemă de bucătărie internă, care le afectează direct activita­tea, problema „războiului” dintre avocaţii din barourile clasice şi cei din barourile paralele conti­nuă să rămână nereglementată tranşant, pe această problemă instanţele din Timiş continuând să emită hotărâri judecătoreşti contradictorii.

Decizii pro şi contra

Deşi în urma unei decizii a Adu­nării Generale a Magistraţilor Curţii de Apel Timişoara s-a luat hotărârea de a nu fi primiţi în instanţă în calitate de avocat cei care nu sunt înscrişi pe ta­bloul avocaţilor Baroului Timiş, avoca­ţii din barourile paralele continuă să re­prezinte clienţi în calitate de con­silieri juridici sau mandatari.

În plus, instanţele din Timiş, de­par­te de a fi consecvente în această pro­blemă, au dat inclusiv în cursul acestui an hotărâri judecătoreşti favorabile avocaţilor din barourile paralele. Ju­decătoria Timişoara, de pildă, a pronun­ţat pe tot parcursul acestui an decizii judecătoreşti în favoarea avocaţilor din barourile paralele, într-una din ele apro­bând soluţia dată de procurori în cazul unui avocat cu motivaţia că „în urma cercetărilor s-a constatat că numitul a mai fost cercetat şi în alte dosare ale Par­chetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de acesta, soluţia fiind menţinută de instanţa de judecată”.

Avocatul Pompiliu Bota, care a înfiinţat primele barouri paralele, spu­ne că în toată ţara avocaţii din barou­rile paralele au primit decizii favorabile din partea instanţelor sau a parche­telor, în dosarele în care li s-a contes­tat cali­ta­tea de avocat. „Judecătorii şi procu­rorii nu pot fi păcăliţi. Lucrurile se mai schim­bă, nu pot merge la nesfârşit în acelaşi fel şi, încet-încet, câştigăm te­ren. Nu se poate câştiga totul deoda­tă pentru că suntem în România”, sus­ţi­ne Pompiliu Bota.

Versiunea nouă a Legii profesiei de avocat nu a schimbat nimic

Existau speranţe că noua Lege a avocaturii, modificată în acest an,   ar putea pune punct final războiului întins pe ani de zile între barourile de avocaţi clasice şi cele paralele. Astfel, noua lege prevede că folosirea fără drept a denumirilor „ba­rou”, „Uniunea Na­ţională a Barourilor din România”, „U.­N.B.R.” sau „Uniu­nea Avocaţilor din România” ori a denumirilor specifice formei de exerci­tare a profesiei de avocat de către ori­ce persoană fizică sau persoană juridi­că, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de către aceasta, consti­tuie infracţiuni şi se pedepsesc cu în­chisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă. Aceleaşi sancţiuni sunt prevăzute şi pentru folosirea însemne­lor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de Legea profesiei de avocat.

„După intrarea în vigoare a noii Legi a profesiei de avocat, lucrurile ar fi trebuit să fie clare. Teoretic, instan­ţele nu îi primesc la şedinţele de jude­cată în calitate de avocaţi pe cei din barourile paralele. Practic, lucrurile nu stau chiar aşa, pentru că aceştia se pre­zintă în instanţă în calitate de manda­tari”, menţionează avocatul Lazăr Gruneanţu, decanul Baroului Timiş.

Însă şi după apariţia noii versiuni a legii, reprezentanţii barourilor paralele au susţinut că pot să-şi continue acti­vitatea fără probleme şi că, de fapt, le­gea ar putea avea efect de bumerang împotriva celor care au susţinut-o, avo­caţii din barourile clasice, pe motiv că „inclusiv prin acest act normativ ar tre­bui să fie puse sub semnul întrebării barourile clasice, pentru că ele nu au acte de constituire, de înfiinţare”.

Aşa stând lucrurile, deocamdată lucrurile rămân sub auspiciile aceleiaşi incertitudini, iar felul în care tratează problema instanţele rămâne pe mai de­parte o mostră clară de incon­sec­ven­ţă a sistemului judecăto­resc ro­mânesc.