Războiul sporurilor, la faza sindicate contra Curtea de Conturi

Sindicaliştii din administraţia publică locală contestă rezultatele controalelor făcute de Curtea de Conturi în ceea ce priveşte acordarea sporurilor salariale în Primării, susţinând că toate presupusele nereguli constatate de Curtea de Conturi sunt inexistente, justificarea încasării respectivelor sporuri fiind validată de deciziile favorabile ale instanţelor. Miza este foarte mare, pentru că, potrivit ultimului bilanţ anual al sporurilor încasate nelegal în administraţia locală timişeană, făcut de Curtea de Conturi, releva un prejudiciu care trece de 13 milioane de lei, bani din care nu s-a recuperat până acum nici 1%.

Rezultatele controalelor Curţii de Conturi, contestate de către sindicate

Reprezentanţii Biroului Federal al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, care are peste 50.000 de membri de sindicat în toate judeţele ţării, în Primării şi Consilii Judeţene, însumând în acest moment peste 50.000 de membri de sindicat, contestă presu­pu­sele nereguli legate de acordarea nejustificată de sporuri depistate de Curtea de Conturi cu ocazia controa­le­lor făcute la unităţile administrative în ultima perioadă. Sindicaliştii susţin că, în ultima perioadă, începând cu anii 2008 - 2009, optica şi interpretările con­trolorilor Curţii de Conturi s-au modifi­cat radical, în sensul că sunt considera­te nelegale drepturi acordate salariaţi­lor din administraţie, drepturi considera­te anterior ca fiind acordate în litera legii.

Reprezentanţii federaţiei mai spun că, în urma acţiunilor de verificare, deciziile Camerelor judeţene ale Curţii de Conturi consemnează abateri de la legalitate şi regularitateîn ceea ce priveşte acordarea a diverse categorii de drepturi prin contractele şi acordu­rile colective de muncă, deşi autorită­ţile locale invocă şi justifică prin acte legalitatea şi oportunitatea acordării acestora, inclusiv prin hotărâri judecă­toreşti. Sindicaliştii reclamă şi faptul că inclusiv structurile de analizare a con­testaţiilor de la Curtea de Conturi nu tra­tează unitar problema fondurilor. Con­form reprezentanţilor Federaţiei Naţio­nale a Sindicatelor din Administraţie, contestaţiile soluţionate de Comisia centrală de specialitate a Curţii de Conturi, împotriva deciziilor judeţene legate de legalitatea acordării unor sporuri, în unele cazuri sunt admise, în altele, respinse, “deşi au aceleaşi consi­de­rente şi aceleaşi motive de legalita­te, ceea ce denotă o practică neunita­ră şi discriminatorie a Curţii de Con­turi, practică ce nu poate fi justificată într-un stat de drept”.

Valer Suciu, preşedintele F.N.­S.­A., declară că sindicatele nu contestă necesitatea identificării unor soluţii şi a unei practici unitare, dar astfel de ati­tudini şi presiuni, pe lângă faptul că ge­nerează foarte multe procese în justi­ţie, creează o stare de acută nemulţu­mi­re şi revoltă îndreptată împotriva Curţii de Conturi, a Camerelor de Conturi judeţene şi a controlorilor financiari, şi conduc la o stare de incertitudine şi nesiguranţă pe termen mediu şi lung.

“Au primit dispoziţii să găsească nereguli”

Tiberiu Negrei(foto), liderul Sindica­tului Funcţionarilor Publici din Pri­mă­ria Timişoara, susţine că, deşi nu con­testă rezultatele controalelor Curţii de Conturi în ceea ce priveşte nere­gu­lile legate de gestionarea fondu­rilor publice, dezaprobă conclu­ziile acestor controale privind acor­da­rea de sporuri salariale : “Toate aceste sporuri au fost acordate pe baza contractelor colective de mun­că. Or, pe acest segment, ei nu au nicio competenţă. Curtea de Conturi nu poate stabili dacă un contract colec­tiv de muncă este sau nu legal. Doar instanţele pot face acest lucru. Cur­tea de Conturi nu este instanţă de judecată. Iar în instanţă, lega­litatea acestor contracte colective de mun­că a fost reconfirmată”.

În plus, mai spune liderul sindi­cal timişean, în urmă cu trei - patru ani, controalele Curţii de Conturi nu evidenţiau faptul că ar fi ceva nelegal la sistemul de acordare a sporurilor pe care îl contestă acum. “Au fost foarte multe controale, şi până acum trei sau patru ani nu au avut nicio obiecţie legată de acest sistem de acordare a sporurilor. Acum, deo­dată, e o problemă, şi asta pentru că li s-au dat dispoziţii de sus în acest sens”, susţine Tiberiu Negrei.

Pentru că şi în Timiş, la institu­ţii­­le la care Curtea de Conturi a găsit ne­reguli legate de sistemul de acordare a sporurilor, a dispus recuperarea su­melor acordate şi încasate nelegal de salariaţi, reprezentanţii  Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Admi­nis­traţie au solicitat o întrevedere cu reprezentanţii Curţii de Conturi, pen­tru a prezenta materiale care denotă “o practică neunitară şi inconsecven­tă în controalele Curţii de Conturi”, pre­cum şi pentru a identifica posibile so­luţii în vederea normalizării situaţiei.

În cazul în care Curtea de Con­turi nu va fi de acord să discute cu sin­di­caliştii, Federaţia Naţională a Sindi­catelor din Administraţie promite de­clanşarea unor proteste de amploare.

Nereguli de amploare

Conform ultimului raport al Curţii de Conturi, în 37 de Primării timişene s-au acordat, pe parcursul ultimului an supus controlului, sporuri nelegale, în valoare totală de 13 milioane de lei. Din acestea, precizează tot reprezen­tanţii Curţii de Conturi, nu s-a reuşit recuperarea nici măcar a unui procent de 1%, suma restituită bugetului de stat, în judeţ, în urma constatării situaţiilor de acordare necuvenită de sporuri şi bonificaţii salariale, fiind în cuantum de 29.000 de lei.

Cele mai frecvente bonificaţii ne­le­gale remarcate în Timiş de Curtea de Conturi sunt drepturile speciale de na­tura menţinerii sănătăţii şi securităţii în muncă, acordate contrar prevederi­lor legale, în sumă de 6,1 milioane de lei, de către majoritatea unităţilor admi­nis­trativ teritoriale auditate. Sporuri nele­gale “clasice” întâlnite la Primăriile din Timiş sunt, specifică reprezentan­ţii Curţii de Conturi, sporul de confiden­­ţia­litate de 25% acordat nelegal consi­lierului juridic, respectiv consilierului personal al primarului, precum şi spo­rul pentru fidelitate şi loialitate faţă de unitate acordate contrar prevederilor legale, în sumă de 781.000 de lei.

Şi, tot ca regulă generală de apli­care originală a metodelor de stimula­re a angajaţilor, s-a constatat existenţa unor sporuri de dispozitiv, respectiv sti­mulente acordate necuvenit primarilor şi viceprimarilor, alte sporuri, drepturi speciale pentru Paşti şi Cră­ciun şi pri­ma de refacere a capacitaţii de muncă, în sumă totală de 1,4 milioa­ne de lei, toate acordate nelegal.

La C.J. Timiş, de pildă, Curtea de Conturi a remarcat plata unor drepturi şi sporuri speciale, în sumă totală de 1.328.741 lei, către funcţionari publici şi personalul contractual din aparatul propriu, neprevăzute în actele norma­tive care au reglementat salarizarea în sectorul bugetar.

Şi la Primăria Timişoara, lista de ne­reguli descoperite de Curtea de Con­turi este lungă, începând cu acordarea, considerată nelegală, a sporului de con­diţii vătămătoare, în cuantum de 10%.

Nici Primăriile comunale nu au scăpat de controale pe această temă, aici fiind identificate şi cele mai spec­taculoase sporuri şi prime : prime de refacere a capacităţii de muncă, date unor angajaţi care nici măcar nu aveau statut de funcţionar public – la Primăria Bogda, prime de vacanţă – la Primăria Giera, spor pentru fidelitate şi loiali­tate faţă de unitate – la Primă­ria Giroc, sau prime de Paşti, Crăciun şi 1 Iunie – la Primăria Balinţ.

Sindicatele din Educaţie şi Sănătate duc războiul în instanţe

Indiferent de rezultatele controa­lelor Curţii de Conturi legate de acor­darea nelegală de sporuri în instituţiile publice, sunt sectoare bugetare în care, cu ajutorul sindicatelor, sala­riaţii şi-au căutat dreptatea în in­stanţă, şi au obţinut sentinţe definitive şi irevocabile care de multe ori se bat cap în cap cu rezultatele controalelor Curţii de Conturi. Este şi cazul sala­riaţilor din învăţământul preuniver­sitar, de pildă. În Timiş, cu sprijinul Sindicatului “Spiru Haret”, peste 4.500 de cadre didactice au câştigat în in­stanţă o serie de drepturi salariale acor­date prin lege care fuseseră sistate odată cu iniţierea politicilor de auste­ritate bugetară.

“Din păcate, deşi am câştigat în instanţă acele drepturi, ele nu au fost acordate de Minister, care a transmis că nu are banii necesari şi a stabilit un calendar de eşalonare a plăţii pe următorii doi ani. Evident, nu ni se pare o poziţie corectă, mai ales că e vorba de punerea în aplicare a unor sentinţe definitive şi irevocabile”,spune Virgil Popescu, liderul Sindi­catului “Spiru Haret” Timiş.

Şi angajaţii din sistemul sanitar timişean au apelat la instanţă pentru a contracara tăierile salariale din sistem. “Noi am câştigat în prima fază pro­cesul, după care s-a făcut recurs, iar la Curtea de Apel Timişoara am pierdut, probabil pentru că s-au dat dispoziţii clare legate de faptul că bugetarii nu mai trebuie să aibă câştig de cauză în procese de acest gen. Acum am făcut recurs la C.E.D.O. şi aşteptăm să vedem poziţia europeană cu privire la aceste politici de ajustare salarială”, ne-a declarat dr. Liviu Cârstea, liderul Sindicatului Sanitas Timiş.