Reabilitarea Bastionului – finanţare europeană de 9 milioane de euro, gestionată româneşte

Văzută ca unul dintre cele mai importante proiecte cu finanţare europeană din Timiş, reabilitarea Bastionului pare să aibă o finalizare a investiţiei tipic românească. Neconformităţile tehnice, dar şi dificultatea atribuirii spaţiilor din complexul renovat le-au dat de furcă reprezentanţilor Consiliului Judeţean încă din primele săptămâni de după inaugurare. Deja C.J. Timiş are la activ două licitaţii pentru atribuiri de spaţii la care nu s-a prezentat nimeni. Dincolo de scandalurile, unele penale, cu foştii proprietari, actuala repartizare a spaţiilor din Bastion nu este lipsită de controverse. Astfel, un spaţiu care apare în proiect ca fiind centru de pregătire a tineretului este de fapt discotecă, şi acest tip de neconfor­mităţi ar putea duce, în eventualitatea unui control riguros al repre­zen­tanţilor instituţiilor europene care au aprobat proiectul, la anularea întregii finanţări.

Neconformităţi din primele săptămâni

Dată exemplu ca una dintre cele mai consistente fi­nanţări europene derulate în Ti­miş, reabilitarea şi revita­lizarea fortificaţiei Bastionului a beneficiat de finanţare prin Programul Phare 2005 Dez­vol­tare Regională, presupu­nând o investiţie de 9.731.874,56 euro, din care cinci milioane de euro provin din fonduri Phare, 1,7 milioane de euro au fost alocaţi de la bugetul de stat, 2,3 milioane de euro au fost de la C.J. Timiş, iar 1.013.500 de euro au fost alocaţi din bugetul Primăriei Timişoara. Autoritatea contractantă a fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar suprafaţa reabilitată a depăşit 9.760 de metri pătraţi, la care se adaugă suprafaţa terenului înconjurător amenajat (zone verzi şi alei pietonale) care face parte din complex, de circa două hectare.

La câteva zile după inau­gu­rarea investiţiei, deja au apă­rut probleme legate de ca­litatea lucrării, pereţii tunelu­rilor prin care trece traficul murdărindu-se rapid. Toto­dată, bucăţi mari de tencuială s-au desprins din zidurile rea­bilitate. După ce aceste aspec­te au fost remarcate de presă, C.J. Timiş a precizat că se va interveni în zonă prin amena­jarea a două rigole de colec­tare a apei şi se vor căuta so­luţii de protejare a pereţilor. Aceste amenajări trebuiau însă făcute de la început, pentru a nu se bloca din nou traficul în zonă şi a se da alţi bani. O pro­blemă nerezolvată a rămas igrasia, vizibilă pe pereţi, care contri­buie la şubrezirea con­strucţiei. Deşi ar fi trebuit ca reabilita­rea să cuprindă soluţii fiabile şi pentru acest aspect, proble­mele au rămas, suge­rân­du-se că pentru menţine­rea unui as­pect estetic al clă­dirii ar tre­bui să se facă retu­şuri perio­dice cu bidineaua şi trafaletul.

Licitaţii consecutive la care nu s-a prezentat nimeni

Deşi, conform proiectu­lui, prin spaţiile care urmau a fi atribuite, Bastionul urma să devină centrul spaţiului socio-cultural al Timişoarei, din fe­lul în care au evoluat ulterior lucrurile nu prea rezultă că acest obiectiv ar putea fi atins. În primul rând, C.J. Timiş a avut dispute cu foştii proprie­tari de localuri şi spaţii comer­ciale din zonă, o serie de repre­zentanţi ai C.J. Timiş alegân­du-se şi cu plângeri penale la demararea lucrărilor. Aşa se face că, la finalizarea şi darea în folosinţă a spaţiilor, C.J. Timiş a trebuit să renegocieze cu foştii chiriaşi, deşi obiectul de activitate a acestora nu mai cadra cu noile obiective stabi­lite în proiect.

În acelaşi timp, au trebuit căutaţi noi chiriaşi care să aibă un specific al activităţii care să se plieze pe destinaţia spaţii­lor prevăzute în proiect. Nici aici lucrurile nu au mers mai bine. “În prezent au rămas şa­se spaţii neînchiriate, cu o su­prafaţă destul de mare. E vor­ba de spaţii precum cel desti­nat librăriei, muzeului de instru­mente muzicale, cafenelei, centrului de editare foto-video, centrului de arhitectură şi gale­riei de artă”, ne-a declarat Vio­rel Sasca, preşedintele Comi­siei Economice a C.J. Timiş.

Din cauza slabei mediati­zări a licitaţiilor, la ultimele două tentative de adjudecare a restului spaţiilor nu s-a prezen­tat nici măcar o singură fir­mă, cu toate că tarifele de închi­riere nu erau exagerate, iar locaţia este una centrală, de vad comercial. Probabil, însă, puţine societăţi se pliau ca obiect de activitate, cu speci­ficul acestor spaţii rămase neadjudecate.

Liviu Borha, vicepre­şe­din­tele C.J. Timiş, spune că va mai fi organizată o licitaţie, în luna septembrie. Dacă nici atunci nu se vor putea adju­deca spaţiile respective (ceea ce este destul de probabil) sunt analizate două variante : una e legată de atribuirea spaţiilor unor O.N.G.-uri, în funcţie de specificul acestora, sau de găzduire în acele locaţii a unor compartimente ale instituţiilor subordonate C.J. Timiş.

“Această variantă, legată de alocarea de spaţii unor struc­turi din subordinea C.J.T., nu este una rea, mai ales că avem în subordine instituţii care plă­tesc chirie pentru spaţiile în care funcţionează în prezent”, susţine consilierul judeţean P.N.L. Leontin De Maio.

Oficial, centru de pregătire a tineretului, neoficial, discotecă

Cea mai controversată atri­bui­re de spaţiu din perimetrul Bastionului renovat e cea în ca­re funcţionează în prezent dis­coteca Zambara.

Aici, conform proiectului aprobat pentru finanţare, ar trebui să funcţioneze un centru de pregătire pentru tineret. În realitate, cu activitate predilect nocturnă, aici funcţionează un club renumit ca reper al vieţii de noapte din Timişoara.

După discuţii abstracte pe această temă, singurul reprezen­tant al C.J. Timiş care a avut ini­ţiativa verificării activităţii Cen­trului de pregătire pentru tine­ret a fost Viorel Sasca, care a avut curiozitatea să viziteze clubul noaptea, în intervalul orar în care este deschis. “Deschis am găsit şi la ora 4 - 5 dimineaţa. Acolo func­ţionează o discotecă care se des­chide pe la ora 2 noaptea, cu o muzică foarte tare, şi numai pre­gă­tirea tineretului nu se poate spu­­ne că se face acolo. Mai degra­bă, putem spune asurzirea tineretu­lui pentru că după ce ascultă mu­zica la nivel maxim, sigur rămân surzi. E păcat, după ce s-a făcut o investiţie aşa mare şi are un tit­lu pompos «Centrul pentru Pregă­tirea Tineretului», dar numai cen­tru de pregătire nu este şi de aceea trebuie luate măsuri astfel acest gen de activităţi se pot întâmpla şi în altă parte. Trebuie şi avem obligaţia să veghem la res­pectarea funcţiunilor prevăzute acolo”, preciza, ulterior, Viorel Sasca în plenul C.J. Timiş.

La rândul său, consilierul ju­deţean P.N.L. Marius Cârceie a cerut să se specifice foarte clar ce presupune acest centru de pregă­tire pentru tineret şi “să se explice clar dacă activitatea de discotecă intră în acest centru sau nu şi să fie inclus în raport care va fi semnat, astfel încât să nu existe discuţii la un eventual control a celor care ne-au dat finanţarea”.

Deşi s-a făcut un raport în acest sens, care a fost făcut public în plenul C.J. Timiş, consilierii judeţeni nu au fost mulţumiţi de felul în care a fost întocmit docu­mentul respectiv. “Nu vreau să fiu răutăcios, dar cred că acest ra­port e făcut ca pentru şcolari. În­să, trec peste acest lucru şi vă atrag atenţia că s-ar putea să vină cei care au făcut finanţarea, am avut noroc că a fost domnul Viorel Sasca, dar la fel de bine poate veni cineva, cu şepcuţă, pe la ora 4 dimineaţa, de la Uniunea Euro­peană şi văd că nu am respectat condiţiile. Pentru că s-ar putea pe cei de la Uniunea Europeană să nu-i păcălim chiar dacă între noi râdem, glumim de Zambar­ra” a precizat consilierul jude­ţean P.S.D. Adrian Negoiţă.

În acest sens s-a pronunţat şi preşedintele C.J. Timiş, Con­stantin Ostaficiuc, care a preci­zat : “Până la urmă, discoteca se adresează atât tinerilor, cât şi celor în vârstă sau celor care se simt bine indiferent de vârstă. Important este să fie un centru pentru tineret pe tot parcursul săptămânii, adică să avem activi­tăţi corespunzătoare.  E adevărat că şi o discotecă este pentru tine­ret, dar nu numai o discotecă şi de aceea nu sunt de acord cu ce se întâmplă acolo în acest mo­ment, trebuie să existe şi alte activităţi pentru tineret şi pentru toţi cei care se simt tineri”.

În ciuda controverselor, a discuţiilor purtate în acest sens în plenul C.J. Timiş şi a verifică­rilor şi rapoartelor întocmite, lu­crurile au rămas în acelaşi stadiu, în sensul că până în prezent nu s-a realizat nimic pentru ca acel spaţiu să devină cu adevărat un centru de pregătire pentru tineret.

Şi chiar dacă la nivel local această problemă poate să rămâ­nă în acelaşi stadiu ani întregi, aşa cum s-a întâmplat cu alte ches­tiuni controversate ce au implicat bani publici, rămase “ca în drum”, existenţa finanţării europene pentru acest proiect complică destul de mult lucru­rile. Şi aceasta pen­tru că e sufi­cient ca, la un con­trol post-im­plementare al proiec­tului (care, oricum, se va realiza, conform calendarului de imple­mentare, în perioada următoa­re), repre­zen­tanţii C.E. să nu fie impre­sionaţi de ingeniozitatea de a încadra o discotecă la desti­na­ţia de Centru de pregătire pen­tru tineret, şi să solicite ram­bursa­rea integrală a investiţiei. Ceea ce pentru bugetul Consiliului Ju­de­ţean ar fi o adevărată lovitură.

“Oricum, nu trebuie să se ajungă până acolo. Noi vom mai face controale şi interpelări pe această temă, iar lucrurile cu siguranţă nu vor rămâne aşa în ceea ce priveşte acel spaţiu”, mai spune Viorel Sasca.