Pe lista proiectelor care urmează să fie adoptate de Consiliul Judeţean a fost repusă una dintre cele mai controversate investiţii pe care intenţionează să le facă Administraţia judeţeană, cu fonduri europene. E vorba de reabilitarea “Locuinţei protejate DINU”, din Săcălaz, un centru de ocrotire, care urmează să fie transformat într-o “locuinţă verde”, cu soluţii energetice proprii, ecologice. Discuţii a stârnit valoarea proiectului, care e una deloc de neglijat, ţinând cont că e vorba de o reabilitare, nu de o construcţie – peste trei milioane de lei.


Rediscutarea investiţiei

Proiectul de investiţie “Reabilita­rea/modernizarea locuinţei protejate DINU”, care va fi finanţat din Progra­mul Operaţional Regional 2007 - 2013, domeniul “Planuri integrate de dezvol­tare urbană” face parte din celebrul con­cept al “Polului de Creştere Timişoara” şi, de când a fost discutat prima dată la Consiliul Judeţean, a stârnit reacţii dintre cele mai diverse, din cauza va­lorii foarte mari, 3.077.003 lei.
Contribuţia proprie a Consiliului Judeţean la valoarea cheltuielilor eli­gibile pentru finanţare europeană este de 48.101 lei, iar contribuţia proprie la valoarea cheltuielilor neeligibile în valoare de 81.835,28 de lei. Durata de realizare a investiţiei propriu zise este estimată la 12 luni, investiţia fiind eşa­lonată astfel: 2.241.025,64 de lei în pri­mul an şi 835.978 lei în al doilea an. Din valoarea totală, costul construcţiei va fi de 1,3 milioane de lei, la care se ada­ugă utilaje tehnologice de 1,3 mili­oane de lei şi montarea acestora, care va costa peste 35.000 de lei.


Discuţii aprinse în plenul Consiliului

Încă de când a fost propusă prima dată pentru aprobare, în primăvara aces­tui an, investiţia a stârnit discuţii aprin­se în plenul Consiliului Judeţean, o parte din argumentele care au fost aduse împotriva acestui proiect referindu-se la faptul că, prin valoarea foarte mare a unui singur obiectiv finanţat se în­cearcă de fapt “compensarea” lipsei de proiecte în domeniul social, şi că faptul că respectivul imobil va avea panouri fo­tovoltaice şi soluţii energetice ecolo­gice nu-i va ajuta cu nimic pe cei care stau în respectivul centru, spre care ar fi trebuit să se îndrepte de fapt banii europeni.
“Să nu uităm problema socială! Mai mult decât atât, noi prin acest pro­iect, de fapt, diminuăm întreaga valoa­re pusă polului de creştere pentru pro­blemele sociale. Nu putem să acope­rim faptul că nu avem proiecte sociale în acest domeniu printr-un proiect prin care valorile sunt date de anumite ce­lule fotovoltaice şi alte elemente care nu se duc direct la oamenii cu dizabi­lităţi, de fapt, diminuăm suma întreagă pe care o putem accesa în domeniul protecţiei sociale. Cred că este mai bine să venim cu mai multe proiecte care sunt la o valoare minimă dar care să ajute aceste persoane”, declara în acest sens consilierul judeţean P.N.L. Marius Cârceie.
Rprezentanţii Adetim au susţinut, totuşi, de fiecare dată, că investiţia se justifică, pe motiv că “nu se referă doar la casă, ci se pune problema de a crea un model de centru social independent din punct de vedere energetic. Acolo sunt soluţii care măresc valoarea investiţiei pentru că privesc implementarea unor tehnologii inteligente pentru energie regenerabilă, fiind panouri solare pen­tru apă caldă, panouri fotovoltaice pen­tru a produce curent electric şi pentru a reduce ulterior costurile de funcţio­na­re ale acestui centru ulterior implemen­tării proiectului, anvelopare termică pentru a putea conserva energia şi de ase­menea realizarea unui etaj supli­men­tar. În prezent mansarda nu are nici o fereastră şi de aceea sunt prinse şi astfel de soluţii”, după cum preciza directorul Adetim, Sergiu Bălaşa. O altă obiecţie a fost adusă însă şi de consilierul judeţean P.S.D. Mihoc, care a declarat într-una din şedinţele de plen : “Am analizat simplu. Există o casă de 100 de metri pătraţi în care sunt nişte copii înfiaţi sau într-un anumit statut. Pentru această casă urmează ca, în prima fază, să se dea 14.600 de euro, lucru care pe mine m-a deranjat şi am întrebat de ce nu este 15.001 euro ca să fie licitaţie. Apoi, în privinţa investiţiei de 3.400.000 de lei, adică 800.000 de euro, fiind atât om de afaceri, cât şi om care a mai construit, fiind şi criză, am spus că mi se pare o sumă foarte, foarte mare”.
Discuţii a mai ridicat şi numărul relativ mic al ocupanţilor respectivului centru, aducându-se argumentul că toţi aceşti bani ar fi fost mult mai bine in­vestiţi într-un proiect care să ajute cu ceva concret categoriile defavorizate din judeţ.
Rămâne de văzut ce vor hotărî consilierii judeţeni cu ocazia şedinţei de plen din noiembrie, având în vedere că, şi în forma nouă a proiectului, readusă în discuţie, nu s-au adus modi­ficări foarte mari în privinţa preţurilor şi a investiţiei în sine.