Deşi, prin tăierea de subvenţii şi din cauza inundaţiilor din această vară, agricultura pare să fi ajuns într-o situaţie-limită, tot mai mulţi producători agricoli trăgând concluzia că trebuie să se reprofileze pe alte activităţi, în sectorul de profil una dintre preocupările majore este Recensământul general agricol. Pentru numărătoarea parcelelor arabile şi a animalelor crescute în gospodării sau ferme Ministerul Agriculturii a pus la bătaie peste 116 milioane de lei. Finalitatea acestei acţiuni nu este însă foarte clară, pentru că, deşi recensământul începe în acest an, termenul-limită pentru rezultatele finale este primul semestru din 2012. Specialişti din Timiş spun că relevanţa şi utilitatea acestui studiu e limitată atâta vreme cât în vestul ţării, de exemplu, situaţia efectivelor de animale şi a terenurilor agricole sau scoase din circuitul agricol se modifică substanţial de la an la an.


Marea numărătoare

Cu toate că, la felul în care se prezintă în momentul de faţă agricultura, cu totul altele ar trebui să fie urgenţele şi priorităţile în acest sector, autorităţile de profil par să considere extrem de importantă organizarea Recensământului general agricol, demers motivat cu faptul că “în conformitate cu obligaţiile asumate, la nivel european, fiecare stat membru trebuie să desfăşoare, periodic, cercetări statistice de mare anvergură, de tipul recensămintelor, pentru cunoaşterea potenţialului agricol al ţării şi pentru stabilirea tipologiei exploataţiilor agricole”.
Deşi lipsa de bani reprezintă cea mai mare problemă a agriculturii, fiind tăiate o serie de subvenţii pentru producătorii agricoli, s-au găsit bani pentru recensământ, şi nu puţini – 116 milioane de lei, din care 46 de milioane în 2010, 64 de milioane în 2011 şi 5,2 milioane în 2012. Aproximativ trei milioane de lei ar putea fi cheltuiţi numai pentru realizarea acestui studiu în Timiş, având în vedere că e unul dintre judeţele cu cea mai mare suprafaţă.


O armată de funcţionari angajaţi pentru recensământ

Pentru a realiza recensământul, Ministerul Agriculturii plănuieşte să angajeze pe perioadă determinată, în intervalul 2 decembrie 2010 - 31 ianuarie 2011, o armată de funcţionari, care vor fi plătiţi la zi : 30.000 de recenzori, 5.000 de recenzori-şefi şi 3.250 de coordonatori. Pe lângă acest personal care se va ocupa de strângerea datelor, Institutul Naţional de Statistică va mai angaja pe perioadă determinată 450 de operatori de calculator, care vor lucra la centralizarea şi interpretarea datelor, în intervalul 1 martie - 31 decembrie 2011. Însă, potrivit normelor adiacente acestui recensământ, se dă practic undă verde la angajări în Ministerul Agriculturii şi la Institutul Naţional de Statistică. Reglementările legate de personalul necesar pentru recensământ stipulează, contrar deciziei legate de îngheţarea angajărilor în sistemul bugetar, că „Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Institutul Naţional de Statistică pot angaja personal suplimentar pentru o perioadă determinată, în anii 2010, 2011 şi 2012, cu diferite specializări profesionale (studii agricole, informatice, statistice, relaţii cu publicul)”. Existând precedente în acest sens, se poate estima că o bună parte din acest personal va rămâne pe mai departe în structurile în care a fost angajat temporar.
La prima estimare, s-a spus că va fi necesară menţinerea unor categorii din personalul angajat, pe statul de plată al statului, până în 2012, ceea ce înseamnă că nu se prognozează că operaţiunea de centralizare şi interpretare a rezultatelor ar putea fi gata mai repede de decembrie 2012. „Ar putea fi date nişte rezultate provizorii prin iunie 2011. Cert e că în semestrul I din 2012 va trebui să avem finalizate toate datele centralizate ale acestui recensământ, pe care să le dăm Institutului European de Statistică Eurostat”, ne-a declarat Ion Florescu, director general în cadrul Institutului Naţional de Statistică, responsabil de implementarea acestui recensământ.


„Lucrurile se schimbă fundamental de la un an la altul”

Faptul că termenul-limită pentru centralizarea rezultatelor este 2012 ridică semne de întrebare cu privire la utilitatea, relevanţa şi acurateţea acestui studiu. Şi aceasta pentru că sunt oameni în sistem care recunosc că lucrurile, mai ales în actualul context, în care se taie subvenţii, se elimină plăţi sau ajutoare date fermierilor se schimbă fundamental de la un an al altul. „Aveţi dreptate atunci când puneţi în discuţie relevanţa în 2012 a unor date culese în 2010. Şi aceasta pentru că, în funcţie de politicile duse în acest domeniu, lucrurile se schimbă rapid şi fundamental de la un an la altul. Nu trebuie date exemple abstracte în acest sens : în Timiş s-a tăiat subvenţia la lapte, iar rezultatul imediat a fost o scădere a efectivelor de bovine. Înainte, din cauza preţului la cereale, s-a renunţat în destul de mare măsură la creşterea de porci. După aceea oamenii au aflat că se plătesc mai bine animalele pentru carne şi au renunţat la cele ţinute pentru lapte. Rezultatul a fost o creştere a efectivelor de animale crescute pentru carne, într-un interval de câteva luni. Din acest punct de vedere, se poate spune că rezultatele recensământului nu vor fi chiar relevante, în sensul că, centralizate în 2012, nu vor mai reflecta realitatea din 2010”, declară inginerul agricol Viorel Solomie, din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timişoara. Reprezentantul D.A.D.R. Timiş mai spune că datele pe care le are Direcţia Agricolă în legătură cu evoluţia efectivelor de animele din ferme şi crescătorii confirmă faptul că în decurs de câteva luni pot interveni schimbări importante. „Într-un interval destul de scurt, efectivele de bovine au crescut cu peste 1.000 de capete. Datorită fermelor de creştere intensivă, au fost creşteri cu 100.000 de capete ale efectivelor de porci. Numărul păsărilor a crescut şi el cu peste un milion”, mai spune Viorel Solomie.

Datele privind terenurile agricole se schimbă rapid

La fel de nerelevante sau în neconcordanţă cu realitatea ar putea fi datele centralizate la un interval de peste un an de la momentul culegerii şi în privinţa suprafeţelor cultivate din Timiş. În acest sens, se poate aduce argumentul că Timişul e unul dintre judeţele cu cea mai mare rată de scoatere a suprafeţelor din circuitul agricol. Anul trecut la O.C.P.I. Timiş au fost avizate 684 de documentaţii pentru scoaterea din circuitul agircol şi în primele zece luni ale lui 2009 se scoseseră deja din circuitul agricol peste 500 de hectare de teren.  Cele mai numeroase solicitări în ceea ce priveşte suprafaţa scoasă din circuitul agr
col, care au fost şi aprobate, au fost în zone cu potenţial agricol : Moşniţa Nouă, Săcălaz, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Sânandrei şi Şag. Comparativ cu 2008, în 2009 a fost înregistrată o dublare a solicitărilor vizând scoaterile din circuitul agricol la nivelul Timişoarei. În aceste condiţii, este evident că datele legate de suprafeţele din circuitul agricol din 2010 nu vor mai corespunde cu cele din 2012.


Ciudăţenii organizatorice

Recensământul general agricol demarat în acest an iese în evidenţă şi printr-o serie de ciudăţenii organizatorice, cum ar fi posibilitatea ca Direcţiile Sanitar-Veterinare să nu fie implicate în organizarea acestei proceduri. „Noi, deocamdată, nu am primit nicio notificare în acest sens. Dacă va fi sau nu implicată Direcţia în organizarea şi derularea recensământului e o decizie care se va lua la Bucureşti”, ne-a declarat directorul D.S.V.S.A. Timiş, Pompiliu Smultea.
Excluderea Direcţiilor Sanitar-Veterinare din procesul de organizare a recensământului ar fi absurdă, atâta vreme cât această instituţie ţine o evidenţă extrem de clară a efectivelor de animale domestice din judeţ.

La sfârşitul anului trecut, D.S.V.S.A. Timiş a comunicat cu precizie numărul efectivelor de animale crescute în gospodării şi ferme în Timiş : bovine – 39.419, din care în exploataţii comerciale 6.421, cabaline – 11.717, din care în exploataţii comerciale 1.962, oi – 580.914, din care în exploataţii comerciale 13.256, capre – 13.896, din care în exploataţii comerciale 355, porci – 604.853, din care în exploataţii comerciale 526.311, păsări –1.012.548, din care în exploataţii comerciale 170.890, cincile – 2112, toate fiind în exploataţii comerciale, iepuri – 13.122 şi 21.998 de familii de albine.


Administraţia locală face verificări paralele

La nivelul administraţiei locale, deja au început demersurile pentru pregătirea Recensământului general agricol. Aşa se face că timişorenii (inclusiv cei care locuiesc în zonele de blocuri) şi firmele sau asociaţiile agricole deţinătoare de terenuri, animale, păsări şi familii de albine au fost anunţaţi că au obligaţia să declare datele privind terenurile agricole (inclusiv grădini din intravilan, pomi fructiferi, viţă-de vie etc.) sau silvice, animalele, păsările şi familiile de albine pe care le deţin, în vederea înscrierii în Registrul Agricol al Municipiului Timişoara. Aceste informaţii sunt necesare la întocmirea listelor cu exploataţiile agricole, persoane fizice şi unităţi care fac obiectul recenzării, necesare pentru delimitarea teritoriului localităţilor în sectoare şi secţii de recensământ, pentru Recensământul General Agricol 2010.
Deci, va trebui să existe o dublă declarare, la Primărie, înainte de începerea recensământului propriu-zis. Municipalitatea timişoreană a pus, de altfel, în vedere, persoanelor fizice şi juridice, din categoriile menţionate mai sus, care nu au declarat datele pentru registrul agricol pe anul în curs, să se prezinte de urgenţă la Serviciul Administrare Fond Funciar, din cadrul Primăriei Timişoara.