În acest an, după definitivarea Recensământului General Agricol, statisticienii vor trebui să facă faţă unei alte provocări : Recensământul populaţiei şi locuinţelor, organizat în lunile octombrie şi noiembrie, pentru care au început deja pregătirile şi la Direcţia Regională de Statistică Timiş. Evaluarea statistică a populaţiei şi a spaţiului locativ se face după o pauză de nouă ani, ultimul recensământ de acest gen fiind organizat în 2002. Astfel, în momentul de faţă, numărul exact al populaţiei Timişului şi starea locativă a timişenilor reprezintă enigme, datele de acum nouă ani fiind depăşite de realitate.


Recensământul, în pregătiri în Timiş

Deşi fusese iniţial programat pentru luna martie, Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va desfă­şura până la urmă în lunile octombrie şi noiembrie, urmând să înglobeze 21,5 milioane de persoane, cinci mi­lioane de blocuri, 8,2 milioane de case şi 7,5 milioane de gospodării ale populaţiei. Organizarea acestui recen­să­mânt este obligatorie şi se va des­făşura conform cerinţelor comuni­tare. Bugetul alocat este, la nivel naţional, de peste 200 de milioane de lei. Pentru recenzarea timişenilor şi a gospodăriilor acestora se vor cheltui aproximativ cinci milioane de lei. Conform reprezentanţilor Insti­tu­tului Naţional de Statistică, Recen­sământul populaţiei şi locuinţelor va oferi informaţii interesante şi utile în domenii de importanţă majoră – forţa de muncă disponibilă, şomajul, starea clădirilor şi a infrastructurii locale, dezvoltarea economică regională, co­munităţile etnice şi religioase, nu­mărul de emigranţi şi imigranţi.
„Au început deja să se facă pre­gătiri, suntem în faza preliminară. Ul­timul recensământ de acest gen a fost făcut în 2002 şi, în general, se va merge pe aceleaşi tematici, cu spe­cificarea că recensământul de acum va trebui să se desfăşoare conform cerinţelor din domeniu aplicate ţărilor comunitare”, ne-a declarat Laura Maria Jianu, director ad­junct al Direcţiei Regionale de Sta­tistică Timiş.


Grota, ca „unitate locativă”

Noul recensământ va fi struc­turat pe patru tematici mari, cu for­mularele aferente – date individuale, date despre gospodărie, date despre locuinţă şi date despre spaţiul colec­tiv de locuit.
Confom noilor norme, vor tre­buie recenzate şi persoanele fără adă­post, cărora recenzorii vor trebui să le dea numere de ordine. Datele co­lectate cuprind şi informaţii care ar fi trebuit să fie acoperite de celebra campanie de evaluare medicală obli­gatorie, iniţiată acum trei ani de mi­nistrul Sănătăţii de atunci, Eugen Ni­colăescu : cazurile de persoane cu dificultate de vedere, chiar dacă poartă ochelari (lentile de contact), cu dificultate de auz, chiar dacă poartă aparat auditiv, cu dificultate în a merge, a urca scările, dificultate de memorare sau de concentrare, difi­cultate de îngrijire proprie (în a se îm­­brăca sau a se spăla singure) sau difi­cultate de comunicare (în a înţelege sau a se face înţelese de ceilalţi).
Foarte interesantă este şi enu­me­rarea spaţiilor care pot fi consi­derate locative şi care înglobează va­gonul, remorca, şlepul, vaporul, iah­tul, barca, şalupa, rulota sau cortul, inclusiv taberele nomazilor, barăcile, containerele ocupate de construc­tori sau sinistraţi, colibele, bordeiele construite din resturi de materiale (stuf, carton), uscătoriile, spălăto­riile, pivniţele, podurile, grajdurile, hambarele, depozitele sau adăpos­turile naturale cum ar fi peşterile (grotele) folosite pentru locuit.
Recenzorii vor vrea să ştie până şi ce e în băile locuinţelor vizitate, dacă există cadă cu sau fără duş sau numai duş şi chiuvetă, cu precizarea că nu se consideră baie încăperea care are numai chiuvetă.  
Pentru că personalul Direcţiilor de Statistică nu va putea acoperi ne­voia de recenzori se va apela, la fel ca în cazul comisiilor electorale, la per­sonal angajat temporar. Selectarea şi instruirea personalului angajat temporar se va face la Direcţia Jude­ţeană de Statistică, în total urmând a fi recrutate din ţară 121.000 de per­soane, dintre care în Timiş aproxi­mativ 3.000.
Potrivit prevederilor legale, va trebui efectuat şi un recensământ de probă, pentru testarea la scară redusă a întregului instrumentar de recensământ.

  Date din 2002 folosite în strategii judeţene

În Timiş datele de acum nouă ani, de la ultimul recensământ, sunt încă utili­zate pentru întocmirea a diverse studii, rapoarte şi strategii judeţene, făcute pe bani publici, de regulă de către adminis­traţia judeţeană. În aces­te condiţii, este evident că şi aceste strategii, plecate de la nişte date fără acoperire în realitate, au o marjă de eroare destul de mare.
Tocmai de aceea, recensământul din 2011 este primul care va fi efec­tuat în spa­ţiul Uniunii Europene şi care are la bază cerinţele Parlamen­tului European, legate de faptul că ţările membre trebu­ie să deţină infor­maţii sigure referitoare la populaţia şi locuinţele din întregul spaţiu UE, pri­mul an de referinţă fiind 2011. 
Senatorul timişean P.D.-L. Gheor­ghe David, care a făcut mai multe apeluri legate de necesitatea pregătirii temeinice a recensământului din 2011, anticipează că, cel puţin din punct de vedere demografic, noul recensă­mânt va furniza destul de multe surprize : „Ne este cunoscut faptul că, aidoma majori­tăţii ţărilor europene, în ulti­mele două decenii, în România, sporul natural al populaţiei a fost constant negativ. Înainte de această dată, el a fost menţinut re­lativ ridicat nu numai datorită faptului că cuplurile fertile, tineri mai ales, şi-ar fi dorit neapărat mai mulţi copii, ci şi le­gislaţiei prin care a fost interzis avortul”. Aşa se face că, arată senatorul Gheor­ghe David, până în anul 1966, rata na­ta­lităţii a fost de 14,3 la mie, în anul ur­mător ea a crescut la 27,4 la mie, pentru a se stabiliza apoi, în ultimii cinci ani dinainte de decembrie 1989, la 16 la mie, cu o medie anuală de 360.000 de nou-năs­cuţi. În decada care a urmat, deci până în anul 2000, ea a coborât la 220.000 anual şi se menţine cam la acelaşi nivel până în momentul de faţă. De pildă, în primul semestru din 2009, nu­mărul nou-născuţilor a fost cu 26 241 mai mic decât cel înre­gis­trat în perioada similară din 2008.
Incertitudinile legate de viitor şi de siguranţa economică şi financiară, mai spune Gheorghe David, au efecte vizibile asupra evoluţiei demografice a României : „Înainte de 1989, în Româ­nia au fost în­registrate peste 23.000.000 de suflete, la recensământul din 2002 numărul aces­tora a fost de 21.680.974. În mod sigur, el este mai mic dacă îi avem în vedere pe cei circa două mi­lioane de români care au emigrat de­finitiv sau lucrează tem­porar peste hotare”. În Timiş, judeţul cu cea mai mare întindere din ţară, arată se­nato­rul, în 2002 s-au înregistrat 677.774 de locuitori. Declinul demografic este accentuat pe plan local şi de feno­me­nul îmbătrânirii şi al depopulării până aproape de dispariţie a numeroase sate. „Scăderea dramatică a populaţiei nu poate fi pusă exclusiv pe seama liberalizării avorturi­lor, ci şi pe numeroşi alţi fac­tori, care ţin de aspecte de natură economică, socială, educaţie şi mai ales de cultura indivizi­lor”, mai spune Gheorghe David.


Timişul în cifre

Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş a încercat, în ultimii ani, să ac­tualizeze datele statistice ale judeţului, realizând mai multe studii. Potrivit acestor referinţe statistice, Timişul are în prezent aproximativ 70 de lo­cuitori pe kilometrul pătrat, faţă de 80 de locuitori pe kilometrul pătrat, în anii '80. Populaţia e formată în proporţie de 52% din femei şi 48% bărbaţi, şi există peste 120.000 de persoane peste 60 de ani, faţă de 110.000 în 1990, semn că speranţa de viaţă a cres­cut. Durata medie a vieţii este de 73 de ani, dar e disproporţionată – 69 de ani, în cazul bărbaţilor, şi 76 de ani, la femei.
Pe an, în judeţ au venit, prin schim­barea domiciliului, 16.000 de persoane şi au plecat 12.000, deci există un „plus” de peste 4.000 de persoane, ca urmare a migraţiei in­terne.
Totodată, anual se înregistrează în judeţ aproximativ 200 de accidente de mun­că, dintre care 15 mortale.
Aproxi­ma­tiv o mie de timişeni depind de canti­nele sociale, fără care nu ar putea su­pravieţui, mai spun statisticienii I.N.S.
În spitalele timişene sunt apro­ximativ 5.500 de paturi, în judeţ exis­tând 2.500 de medici, 900 de sto­matologi şi 600 de farmacişti.
Faţă de anii '90 numărul stu­den­ţilor aproape că s-a triplat în Timiş, de la 21.000 în 1990 la aproape 60.000 în prezent.
Suprafaţa cultivată a scăzut de la 550.000 de hectare în 1990, la 400.000 de hectare anul trecut. Faţă de anii '90, timişenii folosesc mult mai puţină apă, consumul scăzând de la 42.000 de metri cubi în 1990 la 27.000 de metri cubi în 2009.
Deşi pot părea disparate, aceste date colectate în cazul Timişului de către Direcţia Judeţeană de Statistică sunt un indice al problemelor econo­mico-sociale din judeţ.