Posibilitatea ca în perioada următoare Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să se subordoneze Ministerului Sănătăţii a creat şi în Timiş discuţii şi controverse. Deşi se afirmă că marele risc al acestui transfer ar fi o mai mare influenţă a politicului în acest domeniu, se recunoaşte că, fără ajutor de la buget, banii colectaţi în Timiş, în bugetul asigurărilor de sănătate, nu mai sunt suficienţi pentru finanţarea sistemului.


Intenţii de recentralizare

După o perioadă de tatonare, Ministerul Sănătăţii şi-a anunţat la mijlocul săptămânii intenţia de a aduce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în subordinea sa, mişcare care ar presupune scoaterea Fondului de Asigurări de Sănătate din administrarea Ministerului de Finanţe. Acest transfer va fi inclus în noul pachet legislativ vizând reformarea sistemului sanitar, prin care, spune Ministerul Sănătăţii, “se urmăreşte eficientizarea mai multor domenii din Sănătate, atât financiar, cât şi în domeniul resurselor umane”.
Potrivit ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, Fondul de Asigurări de Sănătate va fi administrat, separat, de o instituţie din domeniul sanitar, măsură care “va duce la o transparenţă totală a cifrelor care vor arăta exact sumele cu care asiguraţii contribuie la Fondul de Sănătate şi sumele care reprezintă cheltuielile din acest fond”. Ministerul Sănătăţii consideră că marele avantaj al acestui demers l-ar constitui faptul că banii plătiţi la Sănătate vor fi cheltuiţi tot în Sănătate, fără intermediar.
Conform noului pachet legislativ, colectarea contribuţiilor la Fondul de Asigurări de Sănătate se va face de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate într-un cont deschis, în condiţiile legii. Se va renunţa astfel la sistemul prin care colectarea se face de către Ministerul Finanţelor Publice, dar executarea, în cazul neplăţii contribuţiilor, va rămâne o atribuţie a aceluiaşi minister. “În acest fel vom avea o colectare total transparentă. Se vor evita discuţiile privind destinaţia banilor pentru sănătate prin intermediari. Va avea un impact pozitiv pentru societate şi va putea fi vizibil şi efortul bugetar”, punctează ministrul.
Argumentul invocat de Cseke Attila în legătură cu gestionarea fondurilor din bugetul de asigurări de sănătate este că Ministerul nu poate fi acuzat de starea actuală a sistemului sanitar, atâta vreme cât 82% din bugetul sănătăţii e administrat de o altă instituţie. Pe de altă parte, voci din sistem vorbesc despre intenţia Ministerului Sănătăţii de a controla cele peste patru miliarde de euro care se adună în fondul asigurărilor de sănătate.


Contribuţiile la fondul de asigurări de sănătate, în scădere în Timiş

 

În vestul ţării, o serie de oameni din sistemul medical s-au pronunţat împotriva acestei încercări a Ministerului Sănătăţii de a subordona Casa de Asigurări de Sănătate. Unul dintre cei care dezaprobă acest demers este şi deputatul timişean P.N.L. Horia Cristian, fost director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş. “Lucrurile sunt foarte simple. E neconstituţional să institui un control guvernamental asupra unor bani privaţi. Pentru că fondurile adunate în bugetul de asigurări de sănătate sunt nişte fonduri private, ele sunt adunate din contribuţiile fiecărui cetăţean plătitor de taxe şi impozite la acest Fond de Asigurări. E normal deci ca structura care administrează aceşti bani să fie şi să rămână independentă. Nu e normal nici ce se întâmplă acum, când preşedintele Casei Naţionale de Asigurări este ministru secretar de stat aflat în subordinea primului-ministru”. Horia Cristian mai spune că poziţia Ministerului, conform căreia nu poate fi acuzat de starea sistemului sanitar, atâta vreme cât nu administrează fondurile destinate acestui sistem, nu este una credibilă, pentru că Ministerului i s-a reproşat doar proasta administrare a programelor guvernamentale în domeniul sanitar. “Ar fi bine ca ministrul Sănătăţii să se ocupe de o mai bună gestionare a acestor programe guvernamentale în domeniul sanitar, decât să urmărească medicii şi pacienţii cu poliţia”, susţine Horia Cristian.
Nici deputatul timişean P.D.-L. prof. dr. Ştefan Drăgulescu, membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, nu consideră că subordonarea Casei de Asigurări către Ministerul Sănătăţii ar fi o mişcare inspirată. “Eu, ca unul dintre cei care au finalizat Legea asigurărilor de sănătate, cred că pot vorbi în cunoştinţă de cauză. Şi nu sunt de acord cu această tentativă de recentralizare a sistemului. Practic, se va ajunge la o subordonare totală către Ministerul Sănătăţii, iar banii adunaţi de la asiguraţi, pentru sănătate, se vor confunda cu bugetul de stat. În acest caz, Casa de Asigurări de Sănătate nici nu şi-ar mai avea rostul”.
Cu toate acestea, unul dintre argumentele împotriva acestei subordonări a Casei de Asigurări de Sănătate către Ministerul Sănătăţii – cel al faptului că banii colectaţi din asigurările de sănătate ar acoperi toate cheltuielile sistemului dacă nu ar fi deturnaţi în alte direcţii –, nu mai e de actualitate, nici măcar în Timiş, unul dintre judeţele care până în 2009 aveau o situaţie foarte bună a colectării fondurilor la bugetul de asigurări de sănătate. Conform unor surse din sistem, banii strânşi în bugetul de asigurări de sănătate nu ar mai ajunge, în judeţ, nici măcar pentru finanţarea a 50% din cheltuielile sistemului sanitar. “E adevărat că, din cauza crizei, contribuţiile la fondul de asigurări de sănătate au scăzut”, precizează medicul Liviu Cârstea, liderul Sanitas Timiş.
Scăderea contribuţiilor la bugetul de asigurări de sănătate este confirmată încă de anul trecut de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş. Potrivit datelor D.G.F.P.T., în 2009 fondurile colectate în Timiş la Fondul de Asigurări de Sănătate au scăzut cu aproximativ 5% faţă de 2008.