Recesământ “bifat” 100% în Timiş

Cu foarte multe inconsecvenţe şi bâlbe de organizare, recensământul populaţiei şi locuinţelor, care s-a finalizat la începutul acestei săptămâni, este considerat de către unele voci unul dintre cele mai prost gestionate acţiuni de acest gen din ultimii 50 de ani. Scopul final a fost atins însă, sau cel puţin aşa susţin reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică. Aceştia precizează că, cel puţin în Timiş, planul de recenzare a fost îndeplinit în proporţie de 100%, raportat la obiectivele stabilite iniţial. 

Peste 650.000 de timişeni, recenzaţi

La sfârşitul săptămânii trecute, când s-a făcut bilanţul preliminar al recensământului populaţiei şi locuin­ţelor, Timişul nu stătea foarte bine. Astfel, cu o zi înainte de încheierea recensământului, deşi erau judeţe care raportau procente de recenzare ce se apropiau de 100%, în Timiş pro­centul de recenzare atingea 92,38%, recenzorii şi statisticienii or­ganizatori chinuindu-se să recupereze pe ultima sută de metri diferenţa des­tul de mare necesară pentru a se înche­ia cu bine operaţiunea de recenzare. Surprize foarte mari, din punct de vedere al populaţiei recenzate, nu au existat în judeţ, unde numărul celor recenzaţi se apropia de cel de la re­censământul anterior, din 2002 : apro­ximativ 650.000. Organizatorii susţin că, la o opera­ţiune de asemenea dimensiune, even­tualele probleme de gestionare sau administrare erau ine­vitabile – pâ­nă la urmă, doar la nivelul Timişoa­rei au fost constituite 18 cir­cum­scrip­ţii ur­bane, 189 de secţii şi 1334 de sectoare de recensământ.  

Directorul Direcţiei Regionale de Statistică Timiş, Sorin Belea, spune că, în mare, este mulţumit de felul în care a decurs recensământul şi că obiectivele propuse la începutul dema­rării operaţiunii de recenzare în Timiş au fost îndeplinite în proporţie de 100%. “Recensământul s-a finalizat fără să existe probleme majore de organizare. Acolo unde nu a fost posibil să dăm de proprietarii unor locuinţe, s-a încercat să se colecteze informaţia din alte sur­se. Una peste alta, nu au existat defi­cienţe importante, care să împiedice buna derulare a procedurii de recen­zare. Consider că, din punct de vedere al obiectivelor propuse, planul de rea­lizare a fost de 100%”.

Probleme centrale cu aplicare locală

Principalul impediment cu care s-au confuntat recenzorii timişeni a fost reprezentat de inconsecvenţele plecate de pe plan central. După ce în primele două zile s-a remarcat o oarecare reti­cenţă a oamenilor în a furniza recen­zorului codul numeric personal, repre­zentanţii Institutului Naţional de Statis­tică au comunicat oficial că nu e nevo­ie să se furnizeze CNP-ul, după care s-au răzgândit. Aşadar, după cum a preci­zat Direcţia Regională de Statistică, recenzorii timişeni au avut obligaţia de a mai trece o dată pe la oamenii recen­zaţi care nu îşi comunicaseră codul numeric personal. Evident, informaţia nu a fost primită foarte bine de recen­zori, o parte renunţând la activitate după trei sau patru zile, fiind confrun­taţi şi cu reticenţa oamenilor, care au­ziseră din mass-media că nu e nevoie să-şi comunice codul numeric perso­nal. Apoi, au existat obiecţii la nivelul judeţului legate de preluarea muncii recenzorilor care s-au retras. „Totuşi, nu au fost cazuri în care să nu exis­te rezerve care să ia locul celor care s-au retras”, susţine Sorin Belea.

Alte probleme legate de recenza­re, în Timiş, au fost semnalate săptămâ­na trecută, când au existat recenzori ca­re nu mai aveau formulare şi au fost ne­voiţi să stea acasă o zi sau două până când şefii lor s-au mobilizat şi le-au fă­cut rost de un nou stoc de formulare.

O altă problemă remarcată pe plan local a fost şi cea legată de caracterul facultativ sau obligatoriu a precizării etniei sau religiei, care a stârnit o dez­batere fără sfârşit în presa locală şi centrală şi mai mult a încurcat activi­tatea recenzorilor.

Au existat şi iniţiative de „lobby” din partea unor organizaţii etnice, ca­re i-au avertizat pe oameni asupra acestor aspecte, cum a fost cazul Centrului Ma­ghiar pentru Democraţie, filiala Timiş, ai cărui reprezentanţi au transmis ce­tăţenilor maghiari să fie foarte atenţi la recenzarea etniei şi să se declare „un­guri sau maghiari”, pentru că infor­maţia se va coda la fel, reprezentanţii organizaţiei care reprezintă maghiarii timişeni considerând aceste precizări necesare, în contextul în care la ulti­mul recensământ reieşise că 7% din populaţia judeţului e formată din et­nici maghiari.

Nu în ultimul rând, o altă proble­mă semnalată la nivelul judeţului a fost cea legată de recenzorii grăbiţi. Astfel, au existat cazuri de recenzori care au cerut de la cei recenzaţi doar datele esenţiale – cum ar fi CNP-ul, datele despre locuinţă, despre şcolile absolvite – şi au completat restul rubri­cilor considerate mai puţin importante cu de la sine putere. Bâlbe au existat şi în ceea ce priveşte posibilitatea ca şi la Timişoara să se realizeze formula online de completare a chestionare­lor, Primăria nefiind sigură, până la un moment dat, dacă sistemul este apli­cabil şi pe plan local.

Totodată, a fost pusă sub semnul întrebării şi autoritatea recenzorului de a gestiona informaţii cu caracter per­sonal, pentru că s-a precizat că şi în Timiş a existat „metodologia” aprobată ca recenzorii să meargă seara cu formulare completate acasă, or, nici unul nu a fost autorizat ca gestionar de informaţii cu caracter personal. „Până la urmă, micile probleme sunt inerente la o asemenea operaţiunecare se face cu peste 3.000 de recenzori pe teren”,spune Sorin Belea.

Romi recalcitranţi, „calmaţi” cu Poliţia Comunitară

La Timişoara, operaţiunea de recenzare a avut un specific aparte, legat de faptul că, deşi era de aşteptat ca pentru zone gen Freidorf sau Kuncz să se găsească greu recenzori, tocmai pentru zona centrală nu s-au găsit oameni interesaţi, din cauza palatelor ţigăneşti de pe strada C. D. Loga. Mai ales după recentele descinderi ale D.­N.A., mulţi s-au ferit de zona respec­tivă, ştiind că sunt foarte mulţi romi refractari la ideea de recensă­mânt şi care se tem că statul i-ar putea im­pozita suplimentar sau i-ar putea an­cheta în legătură cu bunurile deţi­nute pe care nu le pot justifica. „Au existat situaţii în care reprezentanţi ai etniei rome din Timişoara s-au arătat recal­citranţi faţă de recenzori şi au re­fuzat să ofere orice fel de informaţii. Însă în momentul în care recenzorii au venit cu Poliţia Comunitară şi li s-a comuni­cat că pot fi amendaţi, s-au arătat foarte cooperanţi”, mai afirmă So­rin Be­lea, directorul Direcţiei Regio­nale de Statistică Timiş.

Păreri pro şi contra în organizarea recensământului

Conf. dr. Ioan Păşcuţă, şeful Ca­tedrei Sociologie-Antropologie din ca­drul Facultăţii de Sociologie şi Psiho­logie a Universităţii de Vest, susţine că au fost destule aspecte care au dat im­presia de proastă organizare şi amato­rism în ceea ce priveşte derularea re­censământului populaţiei şi locuinţelor. “A existat acea inconsecvenţă legată de declararea codului numeric perso­nal, care a dus la confuzii şi muncă inutilă din partea recenzorilor. Apoi, au existat nişte întrebări care nu îşi aveau rostul. Nu ştiu cum valorifică statul răspun­suri la întrebări gen «la a câta căsătorie eşti?» sau «cine e capul familiei?». Nu pot să-mi dau seama ce relevanţă statistică sau sociologică au aceste întrebări. În plus, oamenii au fost ex­trem de derutaţi în ceea ce priveşte caracterul facultativ sau obligatoriu al declarării etniei sau religiei. Una peste alta, pot spune, şi nu e doar opinia mea, că a fost cel mai prost organizat recen­sământ din ultimele decenii”.

Pe de altă parte, deputatul P.S.D. de Timiş Sorin Stragea consideră că operaţiunea de recenzare a decurs re­lativ bine în Timiş şi că mici incosec­ven­ţe sau greşeli erau inevitabile la un proces de a o asemenea întindere : “În­trebările au fost normale. Nu am re­mar­cat carenţe grave de organizare, în ca­zul Timişului cel puţin. Părerea mea e că autorităţile şi-au făcut bine treaba”.

În ceea ce priveşte neînţelegerile generate de caracterul facultativ sau obligatoriu al declarării etniei, religiei şi codului numeric personal, Sorin Stragea mai spune că s-a făcut foarte mult caz pe acest subiect în presă : “E o chestiune de normalitate ca lumea să-şi declare în mod corect atât religia, cât şi etnia. În ceea ce priveşte codul numeric personal, eu nu sunt adeptul teoriilor legate de faptul că CNP-urile ar putea fi utilizate pentru eventuale fraude electorale. Dacă ar fi aşa, aceste date s-ar putea obţine uşor de la autori­tăţile care le gestionează, nu cred că ar fi nevoie să se aştepte colectarea aces­tor date în urma recensământului”.