Reducerea contribuţiilor sociale, amânată pe anul viitor

Dându-se exemplul statelor vest-europene, care încă de la începutul crizei economice au redus fiscalitatea, clasa politică românească a vorbit în ultimele luni despre posibilitatea scăderii contribuţiilor sociale, pentru a ajuta şi angajaţii, şi angajatorii. Astfel, dacă s-a militat pentru scăderea contribuţiilor la fondurile de şomaj, de pensii şi chiar de sănătate, iar reprezentanţii F.M.I. au fost, în principiu, de acord cu ideea, se pare că, totuşi, eventuala reducere a contribuţiilor sociale, promisă pentru acest an, va fi amânată pentru 2012. Motivul amânării e legat de încasările în scădere ale statului, remarcate inclusiv în Timiş.

Promisiuni decalate

Încă de anul trecut, Ministerul Finanţelor declara că are în vedere re­ducerea contribuţiilor sociale la jumatatea acestui an, în cazul în care economia îşi mai revine. În acest fel, România s-ar fi aliniat politicilor sta­telor vest-europene care şi-au redus fiscalitatea odată cu debutul crizei economice, pentru a stimula angajă­rile. „Îmi doresc o politică fiscală stabilă, dar în jur sunt ţări care au început să reducă impozitele. Există o concurenţă din partea vecinelor. Avem trecut şi în scrisoarea cu F.M.I. să reducem contribuţiile sociale, în­trucât costul forţei de munca este ri­dicat în comparaţie cu alte ţări. Mi-aş dori acest lucru”, declara, la sfârşitul anului trecut, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

Chestionat pe această temă la ultima vizită în România, şeful misiu­nii FM.I. în România, Jeffrey Franks, menţiona că e nevoie de o analiză se­rioasă înainte de a se opera reduceri ale contribuţiilor sociale : „Am agreat cu Guvernul că este nevoie să vedem mai multe date pri­vind situaţia fis­cală, care să demon­streze că este loc pentru reduceri ale contribuţiilor sociale. Cheia este să te asiguri că ai suficienţi bani atât pen­tru 2011, cât şi pentru 2012, ca să poţi reduce con­tribuţiile sociale sau să iei altfel de măsuri”.

Ulterior, preşedintele Traian Bă­sescu a declarat că măsura de re­ducere a contribuţiilor sociale nu va putea fi, totuşi, operată în acest an, în­trucât nu există suficienţi bani la bu­get pentru a se suporta această pier­dere de venituri din partea statului. „În economia românească este un cam­pionat nedeclarat al eludării legi­lor fiscale, fie că este vorba de plata accizei, plata C.A.S. sau şomaj. Ideea care se propagă e ca instituţiile statu­lui să-i prindă. O reducere de 2% nu va fi un şoc să stimuleze buna credin­ţă. Va fi un mic sprijin pentru cei care plătesc. Dacă s-ar plăti obligaţiile la stat, Guvernul mâine ar reduce C.­A.S.”, a precizat Traian Băsescu.

Declaraţia Preşedinţiei a fost reluată recent de reprezentanţii Mi­nisterului Finanţelor care au men­ţio­nat că măsura reducerii contribu­ţiilor sociale va fi probabil aplicată din a doua jumătate a anului viitor.

În prezent, angajatorii plătesc, după caz, contribuţii de asigurări so­ciale de 20,8% pentru condiţii nor­ma­le de muncă, de 25,8% pentru condiţii deosebite de muncă şi de 30,8% pen­tru condiţii speciale de muncă. La acestea se adaugă contribuţia de 5,2% pentru asigurările de sănătate, de 0,5% la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi de 0,25% la Fondul de garan­tare pentru plata creanţelor salariale.

Încasări în scădere

Argumentul dat de Ministerul Finanţelor, că o eventuală scădere a contribuţiilor sociale nu poate fi susţinută în actualul ritm de încasare a taxelor şi impozitelor la bugetul de stat, este justificat, în condiţiile în care majoritatea structurilor Fiscului au raportat încasări mai mici în ul­tima perioadă.

Chiar şi în Timiş – un judeţ bun contribuabil, anul trecut, pe seg­mentul de contribuţii sociale –, Fiscul a reuşit să încaseze mai puţin decât în 2009. Iar cifrele vorbesc de la sine. La bugetul Fondului Naţional de Sănă­tate s-au încasat, în 2010, aproximativ 366 de milioane de lei, care reprezin­tă 95% din încasările din 2009. La  bugetul asigurărilor sociale de stat s-a reuşit încasarea sumei de 934 de milioane de lei care e, ca proporţie, 91% din încasările din 2010. Iar la bu­getul asigurărilor de şomaj s-au în­casat 33 de milioane de lei, cu 6% mai puţin decât în 2009.

Practic, pe toate aceste segmen­te statul a reuşit să strângă mai pu­ţini bani în ultima vreme. Aceasta în condiţiile în care anul trecut Fiscul a fost forţat să recurgă la destul de multe măsuri executorii, recuperând din executare silită 322 de milioane de lei. Nici sechestrarea de bunuri nu-i mai sperie pe rău-platnici sau pe agenţii economici ajunşi în dificultate. Anul trecut, Fiscul timişean a orga­nizat nu mai puţin de 372 de licitaţii pentru valorificarea bunurilor seches­trate, însă nu s-a reuşit în acest mod recuperarea unei sume cât de cât sem­nificative la bugetul de stat, pentru că, după cum precizează reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Pu­bli­ce Timiş, „din cauza crizei financiare numărul ofertanţilor şi implicit sume­le încasate au fost mici”.

Mai mult, în foarte multe cazuri, Fiscul a constatat, inclusiv în Timiş, că nu se mai poate recupera mai ni­mic de la agenţii economici datori. În acest sens, în 2010, în Timiş s-au în­tocmit 142 de dosare de insolvabilitate pentru datorii fiscale de peste 254 de milioane de lei.

În acest context există păreri îm­părţite legate de oportunitatea redu­cerii contribuţiilor sociale. Dacă pen­tru amânarea acestei măsuri se in­vocă faptul că încasările la bugetul de stat sunt în scădere, există opinii po­trivit cărora o astfel de măsură de re­ducere a fiscalităţii ar duce la o creş­tere a gradului de încasare a taxelor şi impozitelor.

Economistul timişorean Nicolae Ţăran se declară sceptic cu privire la implementarea măsurii de reducere a contribuţiilor sociale în perioada ur­mătoare : „Se discută despre aceste reduceri după cum se discută şi des­pre reducerea TVA-ului la alimente. După părerea mea, în actualul con­text acestea ar fi nişte măsuri pripite, atâta vreme cât numărul de angajaţi nu a crescut semnificativ. Abia din februarie a început să crească numă­rul acestora, după trei ani în care a scă­zut în mod constant şi continuu. Poate anul viitor s-ar putea introduce o ast­fel de măsură de reducere a contribu­ţiilor sociale, care ar fi însă o iniţia­tivă cu caracter electoral. Mă­sura ar fi susţinută doar în varianta în care va fi o creştere semnificativă a numă­rului de salariaţi, însă la situaţia econo­mică actuală mă îndoiesc că va fi aşa”.

O reducere a contribuţiilor la sănătate şi la pensii ar fi catastrofală

E greu de precizat care vor fi efectele reducerii contribuţiilor la fonduri precum cel de sănătate sau cel de pensii, în condi­ţiile în care ambele sisteme se confruntă cu deficite financiare mari.

Dr. Liviu Cârstea, liderul judeţean al Federaţiei Sanitas, spune că o reducere a con­tribuţiilor la fondul de asigurări de sănă­tate nu este în acest moment posibilă, din punct de vedere tehnic : „Sistemul e blocat tocmai din cauza lipsei banilor, iar o reducere a contribuţiilor la fondul de asigurări de sănătate ar avea efecte catastrofale. Iar atâta vreme cât se menţine perceperea de contribuţii la fondul de asigurări de sănătate din partea pensionarilor, nu poate fi vorba de o reducere a contribuţiilor salariaţilor”.

O situaţie similară este şi cea din sis­te­mul de pensii, confruntat cu un deficit acut, existând semne de întrebare legate de sus­ţinerea acestui sistem pe viitor, în condi­ţiile în care contribuţii sunt tot mai puţine, şi sunt tot mai mulţi bneficiari, inclsuiv în Timiş înregistrându-se creşteri destul de mari ale numărului de pensionari. Ca atare, din punct de vedere al dez­echilibrelor din sistemul de pensii, probabil că, pentru susţinerea acestuia e nevoie de o creştere a contribuţiilor, nicidecum de o scădere.

Scăderea contribuţiilor la şomaj, singura variantă

Datele de pe piaţa muncii ar fi favora­bile, în acest moment, doar unei scăderi a contribuţiei pentru şomaj, în condiţiile în care numărul şomerilor va continua să sca­dă în perioada următoare. Însă statul a ope­rat deja în urmă cu câţiva ani o scădere a contribuţiilor pentru fondul de şomaj.

În plus, dacă din punct de vedere al ocupării forţei de muncă în Timiş tinde să se remarce un trend pozitiv, această ten­dinţă nu e valabilă la nivel naţional. „În Timiş, într-adevăr, rata şomajului este în scădere”, spune Maria Lucia Ghenghiu, consilier superior al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş. În judeţ în prezent rata şomajului a ajuns la 1,9% - 1,97% în cazul femeilor şi 1,83% la bărbaţi. În evidenţele A.J.O.F.M. sunt acum 6.308 şomeri (din care 3008 femei), aproape 2000 fiind neindemnizaţi.

A.J.O.F.M. vorbeşte şi despre o creş­tere a numărului locurilor de muncă va­cante, specifică perioadei de vară. Astfel, în ultima lună au fost puse la dispoziţia celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă peste 3.600 de locuri de muncă. Cea mai mare parte a acestora e destinată muncitorilor, calificaţi sau necali­ficaţi – cărora li se oferă peste 2.800 de posturi. Pentru studii su­perioare au fost puse la dispoziţie doar 250 de locuri de muncă.