Regim politic păzit cu lunetiştii

La concurenţă cu Libia, Siria a fost unul dintre statele în care „Primăvara arabă” – procesul de contestare şi prăbuşire a regimurilor dictatoriale din ţările islamiste – a avut cele mai sângeroase efecte. Şi în prezent în Siria continuă înăbuşirea în forţă a contesta­tarilor regimului preşedintelui Bashar al-Assad. În Damasc, dar şi în alte oraşe siriene mari, lunetiştii ţin populaţia sub teroare, iar numărul victimelor e deja de ordinul miilor.

Sute de persoane ucise pe străzi

Conform unui raport recent al O.N.U., începând din martie 2011, de la demararea protestelor împo­triva regimului preşedintelui sirianBashar al-Assad, forţele de securitate si­riene au comis crime grave împo­triva umanităţii, cel puţin 256 de co­pii fiind ucişi de trupele guverna­mentale. O investigaţie efectuată de Comisia Internaţională Indepen­den­tă a O.N.U. a descoperit exemple de execuţii sumare, arestări arbitrare, dispariţii forţate şi tortură, inclusiv violenţe sexuale şi abuzuri, unele din­tre ele îndreptate împotriva copiilor, conform publicaţiei The Guardian.

Raportul întocmit de trei mem­bri ai comisiei O.N.U. se bazează pe interviuri cu 223 de victime şi mar­tori, accesul anchetatorilor fiind in­terzis în ţară, în pofida cererilor re­petate. Numărul de 256 de copii ucişi în acest an este atribuit numai unor „surse credibile”. Documentul, de 39 de pagini, include mărturii din par­tea unor dezertori din forţele de securi­tate, care au vorbit despre focuri tra­se la întâmplare asupra protesta­tarilor neînarmaţi şi despre lunetişti care vizează persoane ce vorbesc la megafoane sau folosesc telefoane mo­bile şi camere de filmat. Un dezertor a povestit că o fetiţă de doi ani a fost împuşcată de un ofiţer care a decla­rat că nu vrea ca aceasta să creas­că pentru a deveni protestatar.

Potrivit datelor O.N.U., cel pu­ţin 3.500 de persoane au fost ucise în Siria începând din martie 2011. Regi­mul politic sirian susţine însă că nu­mai 600 de persoane au fost ucise, pre­ci­zând că este vorba despre mem­­­bri ai forţelor de securitate, vic­timele grupărilor armate teroriste.

„Forţele statului au tras la întâm­plare împotriva protestatarilor. Mulţi au fost împuşcaţi în partea superioa­ră a corpului, inclusiv în cap”,preci­zea­ză raportul O.N.U. O serie de dezertori au spus că au primit ordin să împuşte protestatari neînarmaţi, fără avertisment. „În unele cazuri, comandanţii le ordonau însă protes­tatarilor să se disperseze şi îi averti­zau înainte de a deschide focul”,se mai precizează în document. Potrivit aceluiaşi act, lunetiştii sunt respon­sabili pentru multe victime, inclusiv persoane care încercau să salveze ră­niţii sau să recupereze cadavrele manifestanţilor ucişi. Câţiva dezer­tori au fost martori la uciderea cama­razilor lor care au refuzat să deschi­dă focul asupra civililor.

Amnesty International confirmă genocidul

Genocidul din Siria a fost con­fir­­mat şi de organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty Inter­national, cu sediul la Londra, care a precizat că a primit o listă cu nume­le a cel puţin 3.000 de persoane ucise în cadrul manifestaţiilor, dar că numărul real al morţilor ar putea fi mult mai mare. „Majoritatea au fost ucişi de tirurile forţelor de se­curitate sau de bărbaţi în civil, ac­ţionând alături de acestea şi utili­zând gloanţe reale, deşi Guvernul a afirmat că grupări înarmate ale Opoziţiei sunt principalele vino­vate”, afirmă Amnesty Internatio­nal. La rândul său, Malcolm Smart, directorul Amnesty International pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, spune că afirmaţiile şi dez­minţirile Guvernului nu sunt corec­te :„Ele sunt flagrant contrazise de relatări ale martorilor, pe care le-am primit din centrele mişcărilor de con­testare, de la Deraa, Damasc, La­takia, iar acum, de la Banias. Aceste mărturii vorbesc despre lu­netişti ai Guvernului care trag asu­pra manifestanţilor şi despre utiliza­rea forţei care a provocat morţi ilegi­time”. Pentru a stabili adevărul, sus­ţine Smart, este necesar să se efec­tueze urgent o anchetă indepen­den­tă, completă şi aprofundată. 

Teroarea lunetiştilor

Conform reporterilor BBC, şi în prezent lunetiştii regimului sirian stau la pândă în oraşul Homs, unul dintre centrele revoltei din această ţară, alegându-şi victimele la întâm­plare. Jurnaliştii BBC susţin că au văzut lunetişti pe aproape toate stră­zile principale. Aceştia îşi instalaseră posturi de control de ambele părţi ale drumului şi trăgeau în oricine traversa strada între orele 16 şi 8, im­punând un fel de restricţii de cir­culaţie neoficiale.

Reporterii BBC au vorbit cu o femeie a cărei fiică era însărcinată în şapte luni în momentul în care a fost împuşcată în cap, în timp ce mer­gea la cumpărături. Lunetiştii au continuat să tragă focuri de armă în timp ce rudele acesteia încercau să ajungă la femeia care zăcea în stradă. „A trebuit să traversez de câ­teva ori exact aceleaşi străzi pe care au fost împuşcaţi oameni cu câteva minute înainte. Ajungi într-un loc unde cu jumătate de oră înainte cineva a fost împuşcat şi unde 30 de minute mai târziu oamenii traver­sează strada normal”, au precizat jurnaliştii BBC. „Traversând strada, simţeam cum lunetistul mă fixa şi doar de el depindea dacă apasă sau nu pe trăgaci”, mai spun jurnaliştii.  

Locuitorii au descris lupta zil­nică pentru viaţă în aceste zone, unii povestind cum le-au aruncat pâine şi alte alimente celor aflaţi pe par­tea opusă a străzii şi care nu puteau traversa în siguranţă pentru a ajun­ge la magazin.

Evenimentele din Siria au schimbat până şi poziţia Rusiei

Deşi iniţial Rusia s-a abţinut de la a condamna în cadrul O.N.U. genocidul din Siria, continuarea reprimării violen­te a demonstraţiilor populaţiei a schim­bat până şi punctul de vedere al oficialilor din Ministerul de Externe rus. Rusia a surprins comunitatea internaţională cu un proiect de rezoluţie a Consiliului de Se­curitate al O.N.U. care condamnă violen­ţele din Siria, comise de toate partidele.

Rezoluţia a condamnat violenţele comise de toate părţile, inclusiv utiliza­rea disproporţionată a forţei de către au­torităţile siriene. În proiect este expri­mată, de asemenea, îngrijorarea faţă de aprovizionarea cu arme, ilegală, a unor grupări înarmate din Siria.

Ambasadorul francez la O.N.U., Ge­rard Araud, a salutat imediat „acest eve­niment extraordinar”, care a anunţat că Rusiaa hotărât,“în sfârşit, să renunţe la inacţiune şi să ne prezinte o rezoluţie cu privire la Siria”.

Din cauza poziţiei Rusiei, Consiliul de Securitate al O.N.U. nu a reuşit să ajungă la un acord asupra unei rezoluţii de condamnare a regimului preşedin­te­lui Bashar al-Assad.

Rusia, care deţine temporar preşe­dinţia Consiliului, şi-a utilizat votul de veto pe 4 octombrie, blocând un proiect de rezoluţie. China a utilizat, de aseme­nea, votul său de veto.

Secretarul general al O.N.U., Ban Ki-moon (foto), a avertizat însă că situaţia nu mai poate continua, referindu-se la mişcă­rile de reprimare din Siria. El a apreciat că a sosit momentul unei acţiuni din partea comunităţii internaţionale : „Pes­te 5.000 de persoane au murit în Siria. Situaţia nu mai poate continua. În nume­le umanităţii, este momentul ca această comunitate internaţională să acţioneze”.

Livrările de armament dinspre Rusia continuă

Poziţia rezervată a Rusiei în privinţa Siriei e legată şi de exporturile de arma­ment făcute în beneficiul regimului preşe­dintelui Bashar al-Assad. Rusia a livrat şi în acest an Siriei un sistem mobil de pază de coastă, cuprinzând rachete de croazie­ră împotriva navelor, în cadrul unui con­tract încheiat în 2007. Acest contract este estimat la aproximativ 300 de milioane de dolari. Damascul a primit din Rusia cel puţin două sisteme de tip Bastion, com­puse fiecare dintr-un număr maxim de 36 de rachete de croazieră de tip Iahont. 

Ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdiukov (foto), a anunţat, de altfel, încă din februarie anul trecut că Mosco­va inten­ţionează să îşi onoreze contrac­tul de li­vrare de rachete de croazieră cu Si­ria, în pofida opoziţiei Israelului, în­grijorat că aceste arme pot ajunge la miş­carea li­baneză Hezbollah.

Aliată a Siriei din perioada sovie­tică, Rusia a reafirmat în mai multe rânduri, în ultimele luni, că intenţionează să con­tinue livrările de armament către aceas­tă ţară, în pofida apelurilor, mai ales din partea secretarului de Stat american Hil­lary Clinton, de a se alătura „părţii bune a istoriei”.