Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

24°C

Umiditate:60%
Viteza vantului:24 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
Micsoreaza fontMareste font

Registrele agricole vor fi “curăţate” de falşii producători

Potrivit ultimului Recensământ General Agricol, la Timişoara se face agricultură intensivă


Cu preţuri nivelate şi cu roşii din import vândute ca legume din producţia locală, pieţele agro-alimentare din Timiş sunt în prezent în proporţie de peste 80% sub controlul bişniţarilor, care împiedică accesul la spaţiile de vânzare ale producătorilor autentici. Printr-o colaborare comună dintre Direcţia Agricolă şi Primării se doreşte însă instituirea unor măsuri de control mult mai stricte asupra modului de eliberare a certificatelor de producător de către autorităţile locale, pentru ca Registrele Agricole să nu rămână simple formalităţi.

 

Registrele Agricole, sub control mult mai strict

Ministerul Agiculturii a tri­mis recent la toate Primăriile din Timiş adrese în care preci­zează că, pentru a se combate fenomenul falşilor producători, care au acaparat şi pieţele din Timiş, cauzând creşteri artifi­ciale de preţ ale produselor agro-alimentare, trebuie îmbu­nătăţite rapid măsurile de con­trol la nivelul Registrelor Agri­cole ale autorităţilor locale, adică acele documente în care se specifică foarte clar ce pro­ducători agricoli activează pe raza respectivei localităţi, ce animale şi ce suprafeţe au în fo­losinţă. În multe din aceste registre s-au adăugat în ultimii ani falşi producători care, deşi figurau cu câţiva zeci de metri pătraţi la nivelul unei localităţi, de fapt, vindeau tone de legu­me în pieţele timişorene.

Primăria Timişoara a rea­li­zat deja un plan de măsuri le­gat de îmbunătăţirea contro­lu­lui în ceea ce priveşte întocmi­rea Registrului Agricol. Servi­ciul Administrare Fond Funciar al Municipalităţii a anunţat că va colabora mult mai strâns în perioada următoare cu Servi­ciul Banca de Date Urbană şi Cadastru, Direcţia cu Patri­moniu şi cu Direcţia Fiscală, în ceea ce pri­veşte evidenţa şi controlul te­re­nurilor care fac obiectul în­scrierii în registrului agricol. Totodată, va colabora cu Direc­ţia Sanitară Veterina­ră şi pen­tru Siguranţa Alimen­telor Ti­miş la completarea registrului agricol cu datele privind efec­tivele de animale.

Serviciul Administrare Fond Funciar al Municipalităţii timişorene a anunţat că va ur­mări înscrierea terenurilor do­bândite cu titluri de proprietate eliberate în baza Legii fondului funciar, a terenurilor dobândite prin ordin al prefectului dacă acesta a fost emis pentru tere­nuri care fac obiectul registru­lui agricol, a terenurilor dobân­dite prin contracte de vânzare-cumpărare în cazul persoane­lor care au dobândit terenuri, sau pentru rezolvarea altor pro­bleme la primărie pentru de­cla­rarea lor, precum şi a terenu­rilor arendate în baza contrac­telor de arendare înre­gistrate la Primăria Ti­mişoara. Toate aceste schimbări vor face obiec­tul unei hotărâri de Consiliu Lo­cal, care va fi supu­să aprobă­rii Consiliului Local Timişoara.

Necesitatea unui control mai bun, inclusiv în Timişoara, a regimului de eliberare a certi­ficatelor de producător, după ce, cu ocazia Recensământului General Agricol de la sfârşi­tu­lui anului 2010, recenzorii au avut surpriza să constate că, de fapt, la Timişoara se face agricultură intensivă. În urma centralizării, a rezultat că pe raza municipiului sunt 12.910 de gospodării sau exploataţii agricole – persoane fără perso­nalitate juridică şi 29 de unităţi cu personalitate juridică. Mai există şi 93 de gospodării sau persoane fizice care nu au do­miciliul în Timişoara, dar deţin terenuri agricole pe raza muni­cipiului. Cele 29 de unităţi cu personalitate juridică care des­făşoară şi activităţi agricole cu­prind 17 unităţi cu sediul în Ti­mişoara şi 12 unităţi cu sediul în alte localităţi, care deţin şi exploatează bunuri agricole pe raza municipiului. Concluziile sunt surprinzătoare, atâta vre­me cât se ştie că febra imobi­liară din anii 2007 – 2008 a făcut ca atât în Timişoara, cât şi în localităţile învecinate să dispară suprafeţe foarte mari din circuitul agricol, acestea făcând obiectul speculei cu te­renuri şi fiind incluse în diver­se ansambluri rezidenţiale care şi acum îşi aşteaptă cum­părătorii.

 

Problemele generate de falşii producători ţin de lipsa unui control strict al Primăriilor

Directorul Direcţiei Agri­co­le Judeţene, Tiberiu Lelescu, spune că o mare parte din pro­blemele generate de falşii pro­ducători din pieţele timişorene ţin tocmai de lipsa unui control corespunzător la nivelul Primă­riilor şi de o completare defi­ci­tară a Registrelor Agricole. “Lu­crurile sunt cu atât mai grave cu cât o completare defectuoasă, care nu corespunde realităţii, a acestor Registre Agricole se în­cadrează la infracţiunea de fals. De completarea corectă a Regis­trelor Agricole depinde dacă în pieţe se respectă sau nu legea”, precizează Tiberiu Lelescu.

Din punctul său de vedere, contractele actuale ale celor care vând în piaţă nu ar trebui să fie verificate nici de cei care le eliberează, nici de cei care administrează pieţele. Soluţia cea mai bună, mai spune Tiberiu Lelescu, ar fi să se găsească o structură de inspecţie a statului care să aibă tangenţă cu acest sector şi care să poată realiza un control eficient.

“Această structură poate fi, de exemplu, Direcţia de Inspecţie din cadrul Direcţiei Agricole. Avem acest serviciu care funcţionează bine în prezent, dar care e axat pe controlul legumelor şi fructelor, dar nu are competenţe pe veri­ficarea certificatelor de produ­cător.  Or, acest serviciu ar putea verifica dacă există o concor­danţă între cantităţile vândute şi suprafeţele cultivate de pro­ducători, pentru a nu se ajunge din nou în situaţia ca de pe o suprafaţă de o sută de metri un aşa-zis producător să vândă tone de legume şi fructe. Iar un pro­ducător să nu poată obţine un al doilea certificat de producător cu aceeaşi cantitate de fructe sau legume”, declară Tiberiu Lelescu.

La rândul lui, Victor Şte­fan, directorul societăţii Pieţe S.A. Timişoara, se declară de acord că este nevoie de un con­trol mult mai riguros al certifi­catelor de producător ale celor care vând în pieţe, dar conside­ră că Primăriile, unde se află Registrele Agricole, ar trebui să exercite acest tip de suprave­ghere : “Ar trebui să nu se mai elibereze nejustificat aceste certificate, şi atunci s-ar rezolva şi problema acestor falşi produ­cători. Ştiu că se eliberează aces­te certificate total aiurea, unor indivizi care nici nu au do­miciliul în localitatea în care se eliberează certificatul”.

De altfel, la nivel judeţean, Comitetul de Coordonare al Ad­ministraţiei Agricole a venit cu o serie de propuneri vizând o mai bună implicare a Primăriilor în eliberarea certificatelor de producător. Conform membrilor C.C.A.A. Timiş, certificatul de producător nu este edificator în privinţa valorificării unei părţi din producţie, şi s-a propus ane­xarea unor documente justifica­tive (facturi, borderouri de achi­ziţie etc.) care să dovedească valorificarea producţiei. Aceştia afirmă că doresc o mai bună implicare a Primăriilor în identi­ficarea corectă a parcelelor uti­lizate de către fermieri, precum şi în ţinerea evidenţei actelor doveditoare privind utilizarea terenurilor (dovada proprietăţii, contractul de arendă, contractul de vânzare cumpărare, donaţiile, schimburile temporare de tere­nuri care se fac între utilizatori).

Conform membrilor C.C.­A.A. Timiş, certificatul de produ­cător nu este un document rele­vant, pentru că ar mai trebui să aibă o componentă , pentru a se putea verifica ce cantitate de pro­duse s-a realizat de către producător.

 

Propuneri ignorate

Din păcate, deşi intenţio­nea­ză să ia acum măsuri supli­mentare de control a Registru­lui Agricol, autorităţile timişo­re­ne au lăsat neaplicată o hotărâ­re de Consiliu Local menită să combată acapararea pieţelor din municipiu de către interme­diari şi bişniţari, prin crearea unor spaţii rezervate producătorilor autentici timişeni. Propunerea a fost aprobată în Consiliul Local şi, deşi de atunci a trecut aproape un an, autorităţile au evitat punerea sa în aplicare.

Proiectul propunea ame­na­jarea în pieţe a unor sectoa­re de minimum 30% din supra­faţa pieţei, individualizate cu panouri inscripţionate, care să fie rezervate doar producă­to­rilor agricoli din judeţ şi asocia­ţiilor acestora. Accesul produ­cătorilor în aceste spaţii urma să se facă exclusiv pe baza do­cumentelor care să ateste ca­litatea de producător de legume şi fructe conform legislaţiei în vigoare, eliberate de Primăriile în raza cărora respectivii co­mercianţi deţin terenuri.

În aceleaşi spaţii urma să se vândă şi produse ecologice, pe baza certificatului emis în acest sens de către Direcţia pen­tru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.

Iniţiatorii acestui proiect, respectiv consilierii locali P.D.-L., reprezentaţi de Ovidiu Ciuhan­du (foto), au remarcat faptul că nici acum, din motive greu de înţeles, Administraţia Pieţelor nu a pus în aplicare respectiva hotărâre.

 

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres