Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

24°C

Umiditate:60%
Viteza vantului:24 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
Ancheta | 3 - 6 februarie 2011 | Bogdan PITICARIU
Micsoreaza fontMareste font

Registrul de autorizaţii taxi, clasificat la Primăria Timişoara

Reprezentanţii taximetriştilor susţin că au încercat, fără succes, să obţină evidenţele autorizaţiilor de taxi eliberate


În urma unor calcule savante, dar şi în acord cu legislaţia din domeniul taximetriei, Primăria Timişoara stabilea anul trecut că în municipiu nu e nevoie de mai mult de 1250 de taxiuri, deşi în prezent numărul taxiurilor autorizate trece de 2.200. Ca atare, Primăria va încerca, până în 2014, să reducă numărul autorizaţiilor de taxi existente în Timişoara. Reprezentanţii taximetriştilor spun că interdicţiile formale de eliberare a unor noi autorizaţii au fost încălcate şi că evidenţa autorizaţiilor de taxi ar fi ţinută la secret de către Primăria Timişoara. Într-un climat de incertitudine şi mini-haos legislativ, la Timişoara a fost posibilă crearea unui cartel al activităţii de taximetrie, 11 firme încercând să impună preţurile, lucru certificat recent de către Consiliul Concurenţei.


Autorizaţii la secret

În concordanţă cu legisla­ţia din domeniul taximetriei, care impunea o corelare a nu­mărului de taxiuri dintr-o loca­litate cu numărul de locuitori, Primăria Timişoara stabilea în 2009, printr-o hotărâre de Con­siliu Local, numărul maxim de taxiuri care ar trebui să existe în municipiu – 1.250. “Autorita­tea de Autorizare nu va mai eli­bera nicio autorizaţie taxi, până la micşorarea acestora, prin disponibilizare, în conformitate cu raportul de 4 la 1.000 de lo­cuitori (1.250 autorizaţii taxi)”, preciza Primăria Timişoara în respectiva hotărâre de Consi­liu Local, în care se stabilea că se va publica în mod constant lista autorizaţiilor de taxi eliberate, anulate sau retrase. Având în vedere faptul că în Timişoara operează peste 2.200 de taxime­trişti, Municipalitatea stabilea că va încerca reducerea gradua­lă a numărului acestora, în aşa fel încât, în 2014, să mai ră­mână doar 1.200 de taxiuri.
Trecând peste faptul că o piaţă ar trebuie să se reglemen­teze după principiul cererii şi al ofertei şi că o înjumătăţire a nu­mărului de taxiuri disponibile ar duce la o creştere rapidă a pre­ţurilor, reprezentanţii taxime­triştilor susţin că, de fapt, evi­denţa exactă a acestor autori­za­ţii o ştie doar Primăria Timişoa­ra. “Noi am solicitat de foarte multe ori să ni se arate Regis­trul unic de evidenţă a autoriza­ţii­lor. Ei spun că îl au, dar eu, per­sonal, am un mare semn de în­trebare. Şi singurul motiv pen­tru care acest document ar fi ţinut la secret e legat de faptul că s-au eliberat autorizaţii de taxi după data-limită la care s-a dis­pus sistarea eliberării. A fost un scandal mai de mult pe această temă, ştiu că a şi fost dat afară un funcţionar al Pri­mă­riei, din acelaşi motiv. De ace­ea noi am solicitat să vedem acel regis­tru, pentru că acolo trebuie să scrie foarte clar când s-a elibe­rat fiecare autorizaţie, când s-a anulat şi aşa mai departe”, declară Cristea Savu, liderul Sindicatului Taximetriştilor Indepedenţi Timişoara.
Reprezentantul taxime­triş­tilor timişoreni mai spune că şi de faţă cu persoane din condu­cerea Primăriei a solicitat re­gis­trul şi s-a ales doar cu promi­siuni că “se va rezolva, se va pune la punct, semn că nu e în regulă”. Cristea Savu e de părere că, dacă s-ar face un control retroactiv la sânge, al legalităţii acordării acestor autorizaţii, ar ieşi la iveală extrem de multe surprize : “Mă refer la dosare de autori­zare incomplete, la dosare apărute după data-limită, într-un cuvânt, la do­sare nelegale, făcute pe bani”.
Liderul Sindicatului Taxi­me­triştilor Independenţi Timişoara susţine că în momentul de faţă activitatea de taximetrie din Timişoara continuă, în bună par­te, să fie caracterizată de ne­reguli şi haos : “Sunt şoferi care sunt cu maşina pe autorizaţia unei firme de taxi, lucru care nu e în regulă. Sunt destul de multe nereguli rămase aşa”.


Contradicţie între declaraţiile Primăriei şi cele ale sindicatelor

Şeful Direcţiei de Drumuri şi Transporturi din Primăria Ti­mişoara, Culiţă Chiş (foto), sus­­ţine că nu au mai fost niciun fel de probleme legate de auto­ri­­za­ţiile de taxi în ultima peri­oa­dă : “Nu am mai primit plân­geri, nu au mai fost reclamaţii. A fost linişte totală”.
Pe de altă parte, Leontin Herec, preşedintele Sindicatu­lui Independent al Taximetriş­tilor de Pretutindeni şi vice­pre­şedinte al C.N.S.L.R. Frăţia pe probleme de transport, spune că problema autorizaţiilor de taxi date pe lângă lege nu ar fi una nouă : “Asta e o problemă veche. Acel Registru unic de evidenţă trebuia făcut rapid, însă au apărut tot felul de scan­daluri”. Prin 2008 - 2009, au ie­şit chiar persoane din condu­cerea Primărei Timişoara care au vorbit despre o serie de au­torizaţii „date pe sub masă”. „Era vorba atunci de vreo 50 de autorizaţii date nelegal a fost atunci şi de la Prefectură con­trol, şi am înţeles că s-a găsit şi vinovatul, care a dispărut, evi­dent, şi nu mai ştie nimeni ni­mic de el. De atunci noi avem nişte întâlniri periodice, unde ni se spune ce s-a făcut şi cum s-a făcut pe linia aceasta a au­torizaţiilor”.
Leontin Herec declară că la nivelul majorităţii firmelor de taxi, Primăria Timişoara a găsit extrem de multe nereguli, instituind un sistem de control foarte original. „În luna mai a anului trecut au fost anunţaţi toţi patronii de firme de taxi că se vor efectua controale la aceste societăţi. În iulie a fost chemată toată lumea, iar patro­nii au luat la cunoştinţă că vor fi controlaţi. Pe 1 septembrie au fost chemaţi din nou, s-a dat un termen de două săptămâni până la începerea controalelor, s-a tras la sorţi cine va fi con­trolat primul, ca să nu fie discu­ţii de genul «a venit la mine prima dată, are ceva cu mine». Nu s-a dat nicio amendă, s-au dat doar avertismente, deoare­ce, dacă ar fi fost după lege, ar fi trebuit închise majoritatea firmelor de taxi şi a dispece­ra­telor. Dar nu poţi să ai în curte 50 de maşini care lucrează şi doar 57 de şoferi angajaţi. Sunt nereguli foarte mari, şi pe linie de dispecerizare, şi documente”.
Reprezentantul Sindi­catu­lui Independent al Taximetriş­tilor de Pretutindeni mai spune că după controalele de anul tre­cut, cu un bilanţ dezastruos, fir­mele de taxi au primit un nou ul­­timatum. „Li s-a pus în vedere ca până la 1 ianuarie 2011 să-şi pună toate documentele la punct. Şi, începând de luna aceasta, controalele vor începe din nou şi vor fi mult mai drastice”.
Până acum controalele Primăriei nu au excelat prin măsuri foarte dure, ultimul ra­port anual al structurilor de spe­cialitate stabilind că în decurs de un an s-au dat doar 49 de amenzi şi s-au reţinut pentru o lună 44 de autorizaţii taxi, ceea ce e puţin la un număr total de peste 2.200 de practicanţi ai taximetriei.


Cartel pentru stabilirea preţurilor la serviciile de taximetrie, identificat la Timişoara

Poate şi din cauza acestei lipse de fermitate în aplicarea de sancţiuni, piaţa serviciilor de taximetrie din Timişoara a deve­nit scena unor înţelegeri anti­co­n­curenţiale, cu scopul de a se in­stitui un monopol al preţurilor.
Recent, în cadrul investiga­ţiei pe piaţa serviciilor de trans­port persoane în regim de taxi în Timişoara, Consiliul Concu­renţei a acordat prima imuni­ta­te la plata amenzii prin progra­mul de clemenţă, unei compa­nii de taximetrie. În urma investiga­ţiei, s-a constatat că 11 compa­nii cu activitate de dispecerat şi ope­ratori exclusivi de taxi­me­trie au participat, în Timişoara, la o în­ţelegere privind majora­rea tari­felor pentru serviciile de trans­port persoane în regim de taxi, începând cu luna decem­brie 2007. Amenda totală apli­cată de Consiliul Concurenţei, în acest caz, a fost de 348.710 lei.
O firmă de taxi din Timi­şoa­ra a fost prima companie care a aplicat la politica de clemenţă şi a denunţat Consiliului Concu­renţei practicile anticoncu­ren­ţiale. Ca urmare, a beneficiat de imunitate totală la amendă. Cea de a doua companie care a denunţat cartelul a beneficiat de o reducere a amenzii de 50%, tot în cadrul programului de clemenţă.
“Participanţii la un cartel de fixare a preţurilor trebuie să înţeleagă faptul că, mai de­vreme sau mai târziu, sunt de­pistaţi. Indiferent că înţelege­rea se referă la o piaţă locală sau naţională, cartelurile re­prezintă cele mai grave încăl­cări ale concurenţei, consuma­torii fiind prejudiciaţi prin plata unor preţuri/tarife mai mari pentru bunurile/serviciile achi­ziţionate. Sperăm ca acest prim caz să dea curaj şi altor com­pa­nii să apeleze la politica de clemenţă şi să denunţe exis­tenţa cartelurilor” a declarat, cu privire la acest caz, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consi­liului Concurenţei.


Studii legate de deplasările timişorenilor, făcute de Primărie

Unul dintre cele mai inte­re­sante documente realizate din bani publici, în ultimii ani, care se doreşte a fi un îndrumar în ceea ce priveşte piaţa de taxi din Timişoara, se numeşte “Studiu privind stabilirea necesarului de taxiuri în municipiul Timişoara”.
În respectivul studiu se sta­bileşte că taxiurile “reprezintă mai mult de 30% din numărul to­tal de curse urbane efectuate între parcursul de autoturisme”. Studiul respectiv, menit să eluci­deze necesarul de taxiuri al ti­mişorenilor, e plin de teorii şi ipo­teze dintre cele mai originale, cum ar fi cea legată de faptul că “fiecare locuitor al oraşului caută în mod normal locul de serviciu sau locul de distracţie şi odihnă undeva cât mai aproa­pe de locuinţă” sau“deplasările pe jos în Timişoara ar trebui să fie în medie de 0,4 km şi de cel mult 0,7 km”.
Conform acestui studiu, un timişorean face anual 510 călă­torii dus-întors la serviciu, iar zilnic timişorenii ar avea nevoie de 29.442 de deplasări cu taxiul, care ar trebui acoperite de 2.944 de taxiuri. Evident, calculul nu se potriveşte cu limitele stabi­lite de Legea taximetriei, lucru care îl face total inutil.
Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres