În urma solicitării făcute de către Ministerul Agriculturii, România aşteaptă în acest moment o aprobare din partea Comisiei Europene cu privire la reluarea, măcar parţială, a cultivării de plante modificate genetic. În acest sens s-a adus argumentul că, deşi s-a instituit interdicţia cultivării de soia modificată genetic, şroturile de soia de import modificate genetic sunt utilizate masiv pentru hrana animalelor, în zootehnie. Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş confirmă că în judeţ se consumă anual aproape 40.000 de tone de şrot de soia de import, în mare parte provenind din culturi modificate genetic.


Soia “OMG” ar putea reveni ca şi cultură intensivă în România

Reprezentanţii Ministerului Agri­culturii spun că în momentul de faţă, în România există un paradox legat de soia modificată genetic : deşi s-a instituit interdicţia culturilor de soia “OMG”, Ro­mânia face importuri masive de şroturi de soia modificată genetic din afara spa­ţiului comunitar, şroturi pe care le fo­loseşte în zootehnie. Întrebarea în acest caz este simplă : de ce nu ar pro­duce România acele şroturi de import ?

Tocmai de aceea România a soli­citat, la începutul acestui an, Comisiei Europene reluarea cultivării plantelor modificate genetic, fiind trimise deja la Bruxelles documente ştiinţi­fice pre­gătite de Academia Română, dar şi so­licitări ale fermierilor, care do­resc relua­rea acestui gen de culturi, pentru care consideră că există un po­tenţial ce trebuie valorificat.

“Se ştie că soia este o problemă pen­tru România. În acelaşi timp, soia se constituie ca o bază importantă de import pentru Uniunea Europeană. Sunt aproape 40 de milioane de tone impor­tate anual, din care peste 90% este soia - care provine din zonele în care se cultivă soia să spunem obţinută prin inginerie genetică sau prin tehnici superioare de ameliorare”, a declarat în acest sens Va­leriu Tabără, ministrul Agriculturii.


40.000 de tone de şroturi “OMG” consumate, anual, în Timiş

Reprezentanţii Ministerului Agri­cul­turii spun că se utilizează termenul speculativ de organism modificat gene­tic, pentru a se induce o reacţie de tea­mă şi respingere în rândul consuma­torilor români. Aceasta deşi se importă masiv soia modificată genetic din zone în care nu există interdicţii de cultivare : Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina şi Canada.

Reprezentanţii Ligii Producăto­ri­lor Agricoli s-au alăturat demersului Ministerului Agriuclturii, precizând că, din moment ce toate fermele de ani­male din Europa, inclusiv din Româ­nia, im­portă soia modificată genetic din SUA şi Brazilia, pe care o folosesc intensiv pentru hrănirea animalelor, nu se poate susţine că ar fi periculoase culturile de soia “OMG”.

Conform aceleiaşi asociaţii, Româ­nia ar trebui să reia cultivarea de soia modificată genetic şi ca o măsură de si­guranţă, legată de criza alimen­ta­ră care se prefigurează în perioada ur­mătoare.

Anual, din cauza interdicţiei de a cul­tiva soia “OMG”, România pierde peste un miliard de euro. Se aduce în acest sens şi exemplul Argentinei, unde, prin culturile de soia modificată genetic, s-a reuşit evitarea unei crize ali­mentare, Argentina ajungând în mo­men­tul de faţă unul dintre cei mai mari exportatori de soia, fiind unul dintre marii furnizori de soia “OMG” ai fermelor din spaţiul european, inclusiv din România. Anul trecut, de exemplu, în spaţiul eu­ropean s-au importat 33 de milioane de tone de făină şi şrot de soia modificată genetic, importurile fiind făcute în prin­cipal din Argentina, Brazilia şi SUA, aceste produse din soia fiind conside­rate un supliment esenţial pentru hra­na animalelor în toate fermele din spa­ţiul comunitar.

Astfel, înainte de instituirea interdic­ţiei de cultivare de soia modificată ge­netic, România cultiva 300.000 de hec­tare cu soia, producţia ajungând, în anii buni, la peste un milion de tone.
  Timişul era unul dintre judeţele cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu soia modificată genetic.  

“Din punctul meu de vedere e un paradox. Noi nu avem voie să cultivăm soia modificată genetic, dar importăm masiv soia modificată genetic din alte state. Pe de altă parte, la noi în zooteh­nie se spu­ne că nu se ia soia din afara spaţiului comunitar, dar se ia din Ger­mania şi Olanda, care la rândul lor aduc soia din statele unde sunt permise cul­turile modificate genetic : Argentina, SUA, Brazilia. În Timiş se folosesc anual între 30.000 şi 40.000 de tone de şroturi de soia de import şi probabil că o bună parte din acestă cantitate este modifi­cată genetic. În zootehnie, în hrana animalelor se include o propor­ţie de cam 10% soia pentru a asigura un conţinut adecvat de proteine”, ne-a declarat inginerul zootehnist Viorel Solomie, de la Direcţia pentru Agricul­tură şi Dezvoltare Rurală Timiş.