Repatrierea minorilor din Franţa - cauză de probleme pentru autorităţi

Pe fondul luării unor măsuri fără precedent împotriva cerşetoriei, cum ar fi interdicţia impusă cerşetorilor, reprezentanţii Ministe­ru­lui de Interne francez au declarat că vor accelera măsurile de repatriere a romilor care comit acte de cerşetorie şi vagabondaj în Franţa. Mai nou, se caută soluţii pentru repatrierea câtorva mii de minori romi fără aparţină­tori, depistaţi cerşind sau furând în marile oraşe din Franţa. Cum Timişoara se numără printre primele destinaţii în care sunt repatriaţu romi, perspectiva aducerii în ţară a mii de minori fără aparţinători ar cauza probleme autorităţilor locale, care nu au spaţiile şi personalul necesar pentru a gestiona această problemă.

Se prefigurează noi transporturi de repatriaţi

Autorităţile franceze au anunţat că se află în momentul de faţă în căutarea unei soluţii legislative urgente care să permită repatrierea în România a unui număr destul de mare de minori fără apar­ţinători, care au fost depistaţi cerşind sau furând în marile oraşe din Franţa.

Deşi Ministerul de Interne francez a avansat o cifră extrem de mare – 3.000 – 4.000 de copii, majoritatea romi, autorităţile române consideră că e un număr mult prea mare, care ridică sem­ne de întrebare legate de modalităţile în care aceşti copii au ieşit din ţară, pen­tru că, fiind minori, însoţitorii lor ar fi trebuit să prezinte la ieşirea din ţară un document legalizat, din care să reiasă că există acceptul părinţilor pentru deplasarea peste hotare a copiilor lor.

În acest sens ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat la începutul acestei săptămâni că în Franţa “aspec­tul-cheie al problemei este eficienţa apli­cării legii. Poliţiştii români sunt gata să continue sprijinul colegilor francezi în acest scop. Iar decizia de interdicţie a cerşetoriei este binevenită”.

Chiar dacă Acordul de repatriere a minorilor neînsoţiţi a fost respins anul trecut de către Consiliul Constitu­ţional Francez, în prezent se caută o so­luţie ar putea fi adoptarea unei di­rective sau a unui regulament în dome­niul re­patrierii minorilor. 

Ministrul francez de Interne, Claude Gueant, a cerut în acest sens accelerarea repatrierilor infractorilor de origine română care, în opinia lui, reprezintă 10% din totalul persoanelor aduse în faţa justiţiei la Paris.

Instituţiile nu au capacitatea de a prelua un număr atât de mare de minori

Pe plan local nu este încă foarte clar ce se va întâmpla cu aceşti copii, din ca­re o bună parte probabil că vor sosi cu curse charter la Timişoara. 

Conform declaraţiilor făcute pe această temă de către reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Inter­ne­lor, aceşti minori trebuie preluaţi de ser­viciile specializate din cadrul Direcţii­lor Judeţene de Protecţie a Minorilor, ur­mând să se ia măsuri în funcţie de situa­ţia fiecăruia, optându-se fie pentru reîn­credinţarea acestora familiei (ceea ce va înseamna că s-ar putea reîntoar­ce ra­pid în Franţa) sau, dacă nu au fami­lii, internarea în centrele speciale ale direcţiilor de protecţie a minorilor. 

Cert  că nu doar structurile specia­lizate de protecţie a copilului din Timiş, ci şi toate structurile similare din zona de vest a ţării nu au capacitatea gestio­nării a mii de minori repatriaţi, în cazul în care cifrele avansate de către auto­rităţile franceze sunt corecte. De ace­ea, dacă Franţa ar derula rapid demer­surile legislative necesare, autorităţile de profil din România s-ar putea trezi în faţa unei mari probleme, mai ales că nu au mai fost confruntate cu aşa ceva. “Până acum toţi minorii repatriaţi din Franţa la Timişoara au avut aparţină­tori, erau însoţiţi de familiile lor. Nu au existat cazuri de copii fără aparţinători care să fie rapatriaţi”, spune comisarul-şef Dan Peteri, purtătorul de cuvânt al Poliţiei T.F. Timişoara.

“La noi nu au ajuns până acum minori fără aparţinători prove­nind din Franţa. E adevărat că am avut o creş­tere semnificativă a numărului de minori din Timiş traficaţi şi exploataţi prin cerşetorie, însă în majoritatea cazu­rilor au fost exploataţi pe plan intern, în România”,precizează la rân­dul său Laurenţiu Dincă, reprezen­tantul Cen­trului Regional Timişoara al Agenţiei Na­ţionale Împotriva Traficu­lui de Persoane.