Restructurarea Poliţiei rurale nu-i încântă pe primarii timişeni

Dacă, în prima fază, odată cu anunţul reorganizării celor 88 de Posturi de Poliţie din Timiş, care vor fi transformate în 12 Secţii de Poliţie Rurală, s-a sugerat ideea că majoritatea primarilor sunt de acord cu acest nou concept, în realitate lucrurile nu stau aşa. Destul de mulţi reprezentanţi ai administraţiilor locale sunt îngrijoraţi de posibilitatea creşterii infracţionalităţii, şi nu ştiu cum va fi făcut să fie funcţional noul model de organizare al Poliţiei din mediul rural.

Creşterea misiunilor de patrulare, principalul argument “pro”

Invocându-se eficientizarea ser­vi­ciului poliţienesc, Poliţia şi Pre­fectura Timiş au anunţat reorgani­zarea actua­lelor Posturi de Poliţie din mediul rural, în urma noii recon­figurări cele 88 de posturi actuale urmând a fi transfor­mate în 12 Secţii de Poliţie Rurală. 

Schimbarea, cuprinsă într-un pro­iect numit “Creşterea calităţii servi­ciului poliţienesc în mediul rural” are rolul, susţin reprezentanţii Poliţiei Ti­miş, de a-i determina pe poliţiştii din me­diul rural să fie mai activi şi mai efi­cienţi. S-au dat asigurări în acest sens că numărul poliţiştilor din mediul rural, în Timiş, nu va scădea prin noua reor­ganizare, marele avantaj al noii formu­le fiind că se vor organiza mai multe misiuni de patrulare, considerându-se că în acest fel poliţiştii vor fi mai aproa­pe de cetăţenii care au nevoie de ei.

Banii necesari combustibilului pen­tru misiunile de patrulare vor fi obţi­nuţi, printre altele, şi din economia pe care o va face Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş cu chiria pe care o plătea până acum Primăriilor pentru sediile Posturilor de Poliţie, în urma întâlnirii cu primarii din judeţ, în care s-a prezentat noul model de reorgani­zare convenindu-se ca aceste sedii să fie da­te Poliţiei, spre folosinţă, cu titlu gra­tuit, prin contracte de comodat.

Prefectul Mircea Băcală recu­noaşte că, odată cu prezentarea aces­tui nou mod de organizare au existat şi primari care nu s-au arătat foarte în­cân­taţi de noua schemă propusă.“Au exis­tat în acest sens, la întâlnirea cu pri­marii din judeţ, o serie de propuneri de modificare a proiectului, pentru anu­mite localităţi, invocându-se distanţa mare la care e situată Secţia de Poliţie Rurală la care a fost arondată comuna respectivă”. Totodată, mai spune pre­fectul, au existat şi temeri ale unor pri­mari legate de faptul că prin noul sis­tem de organizare va creşte destul de mult infracţionalitatea. “Noi le-am ex­plicat că nu va fi aşa, iar dacă va creş­te în perioada următoare infracţiona­litatea, cu siguranţă nu va fi din cauza reorganizării. Statisticile din ultimii doi ani demonstrează că infracţionalitatea nu a crescut în mediul rural, ci la oraş, unde s-a semnalat un număr mare de spargeri de autoturisme şi spargeri de locuinţă. Or, prin noul sistem de reorga­nizare, care prevede extinderea misiu­nilor de patrulare, se va preveni toc­mai acest gen de fapte. Restructu­ra­rea va duce la creşterea sumelor alo­cate pentru combustibil, iar misiunile de patrulare vor fi mai dese şi mai mul­te”, susţine Mircea Băcală.

Comisarul-şef Adrian Dumbra­vă, adjunct al şefului I.P.J. Ti­miş, precizează că, la întâlnirea cu pri­marii au existat obiecţii din partea acestora, unele legate de arondarea pe secţii a unor localităţi. “Au existat, evident, şi reticenţe, ceea ce e normal, la orice dezbatere trebuie să fie păreri pro şi contra. Unii au invocat distanţa mare mare faţă de localitatea lor şi Secţia de Poliţie Rurală la care e arondată. Li s-a explicat însă că, în stabilirea celor 12 Secţii, a tre­buit să ţinem cont şi de lo­calizarea unităţilor de parchet din ju­deţ, pentru că nu poţi ignora activita­tea de cer­cetare penală. Unii primari au înţeles, alţii nu”.

Ce se întâmplă dacă se comit trei sau patru infracţiuni simultan?

Fiind instruiţi în aceste sens, şi nu se ştie dacă doar pe acest segment, majoritatea şefilor de la Posturile de Poliţie reorganizate au evitat să vor­bească despre implica­ţiile acestei re­organizări, precizând că pentru amă­nunte trebuie să se ia legă­tura cu ofi­ţerii de presă ai I.P.J. Timiş.

Mult mai deschişi la comunicare pe această temă s-au dovedit a fi primarii. Astfel, deşi s-a precizat pe diferite ca­nale că primarii din judeţ sunt, în ma­rea lor majoritate, de acord cu noua re­organizare, realitatea pare să fie alta. “Părerea mea e că se va mări gradul de infracţionalitate, fără doar şi poate. Nu ştiu cum ne vom descurca cu noua schemă de organizare, Bethausen-ul este o comună mare, cu 3.800 de locui­tori. Acum avem un şef de post şi două ajutoare. Dacă mai rămâne numai şe­ful de post aici, nu ştiu cum va putea fa­ce faţă. Este o rază de acţiune foarte ma­re, şi cum se descurcă dacă se produc trei sau patru infracţiuni similare, în comună şi în satele aparţinătoare?”, se întreabă primarul comunei Bethausen, Ioan Lihoni. În opinia sa, cu restruc­turări permanente şi fără preocupări legate de atribuirea de fonduri şi auto­ritate poliţiştilor din mediul rural, in­fracţionalitatea va exploda. “Nu ştiu ci­ne a imaginat strategiile acestea, dar noi vedem realitatea. Vedem poliţişti cu mâinile rupte de infractori, vedem că nu mai există, pe unele segmente, nici un respect pentru uniforma de poliţist. Şi atunci cum să ne aşteptăm să scadă numărul infracţiunilor?”

Viceprimarul comunei Boldur, Da­niel Ţigriş, speră că reorganizarea nu va duce în ultimă instanţă la reducerea semnificativă a numărului de poliţişti care activează în mediul rural. “Sperăm să fie aşa cum s-a spus : că de fapt ră­mân acelaşi număr de poliţişti, dar că unul singur va rămâne la vechiul post, iar ceilalţi vor fi agenţi de patrulare şi in­tervenţie. Partea bună ar fi că, în acest fel, ar creşte numărul misiunilor de patrulare”.

“Dacă se reduce numărul de poliţişti va fi dezastru”

La Dudeştii Vechi viceprimarul Pavel Budur afirmă că şi în prezent situaţia infracţională de pe plan local e gestionată în condiţii destul de grele de către poliţiştii de la Postul local de Poliţie.“Sunt situaţii în care cei doi poliţişti trebuie să fie tot timpul în alertă, 24 de ore din 24. E o comună mare şi dacă ne iau şi poliţiştii care sunt în prezent repartizaţi aici va fi dezastru”.

La rândul său, viceprimarul co­munei Margina, Gelu Alexandru Hedre, nu vede cum s-ar putea ţine sub control fenomenul infracţional local în varianta în care se reduce şi mai mult numărul poliţiştilor din me­diul rural. “La noi în comună sunt trei poliţişti, iar suprafaţa care trebuie acoperită de aceştia e foarte mare, e cea mai mare din judeţ. Unul singur sau chiar doi cu siguranţă nu s-ar des­curca”.

Primarul comunei Tormac, Au­rică Băran spune şi el că la nivelul unei comune sunt destule evenimente care pot apărea, unele simultan, şi de aceea alocarea de personal pe seg­mentul Poliţiei din mediul rural trebuie foarte bine gândită. “E adevărat, la noi nu este o situaţie infracţională deo­sebită, cum e în Liebling, sau în alte comune. De aceea, poate că un singur poliţist s-ar descurca, însă doar în condiţiile în care ar fi extrem de bine plătit, şi foarte bine dotat”.

Îngrijorare în “poliţii infracţionalităţii”

Extrem de nemulţumit de planul de reorganizare al Poliţiei din mediul rural este primarul comunei Liebling, Ioan Gheorghe Munteanu, care spune că reorganizarea ar putea avea efecte dramatice în localitate, în con­diţiile în care infracţionalitatea e ex­trem de crescută pe plan local. “Eu nu sunt de acord cu toată această ţigănie politică. Cei care iau astfel de decizii ar trebui să ştie cu ce ne confruntăm noi pe plan local, să vadă cum îmi bat oamenii şi la trei noaptea în poartă, spu­nând că li s-a mai furat ceva. Cum să se descurce poliţiştii în varianta în care se mai fac reduceri de personal? Un om are şi el viaţă personală, nu poate să stea non-stop în dispozitiv. Ni s-a spus că vom fi arondaţi la Secţia de Poliţie Jebel. Eu sunt foarte curios cum va acoperi o astfel de secţie cu două ma­şini şapte comune, printre care şi Liebling-ul, care e a treia comună pe ţară ca rată a infracţionalităţii”.

Primarul din Liebling mai spune că ministrul Traian Igaş şi şefii locali ai Poliţiei ar trebuie să vină să vadă care e situaţia de pe plan local, înainte de a se lua măsuri legate de reorgani­zare a Poliţiei din mediul rural. “Prin aceste aşa-zise reforme, statul, de fapt, creează condiţii pentru comiterea de infracţiuni. Eu nu cred că economiile care se crede că se vor face prin aceas­tă reorganizare vor acoperi măcar banii necesari combustibilului pentru patrulări şi misiuni. Am vorbit cu toţii primarii, nici unul nu este de acord. Ştiu cu toţii care e situaţia, şi cum primăriile ajută posturile de poliţie ba cu carburanţi, ba cu hârtie. Ce va fi de acum încolo? Noi avem aici în comună inclusiv urmăriţi internaţional, cum pot fi asiguraţi oamenii că sunt bine păziţi, că se asigură respectarea legii şi a ordinii în comună? Le voi spune oamenilor că de acum înainte să sune la 112 ori de câte ori au o problemă ce necesită implicarea Poliţiei?”.

Ar mai fi de spus în actualul con­text că, în formula de până acum, Pri­măriile reuşeau să colaboreze destul de bine cu Posturile de Poliţie locale, de­seori primarii încercând să completeze lipsurile logistice ale Posturilor de Poliţie, chiar cu riscul de a fi amendaţi de Curtea de Conturi. În acest sens, anul trecut în urma controalelor Curţii de Conturi la o serie de primării din judeţ, s-au dat sancţiuni pentru alocarea de fonduri din bugetul local, de către Pri­mării, pentru carburantul necesar ma­şinilor Poliţiei, deşi primarii nu dădu­seră bani pentru carburant ca poliţiştii să facă excursii cu combustibilul respectiv.