Restructurări “pe interese”, la M.A.I.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat maniera în care s-au realizat disponibilizările programate în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, precizând că are informaţii potrivit cărora în multe instituţii subordonate M.A.I. restructurările de personal s-au făcut pe cu totul alte criterii decât cele de competenţă profesională. Afirmaţia este, parţial, confirmată de sindicatele din sistem.

Nemulţumiri legate de disponibilizări

Într-o declaraţie publică, făcută la sfârşitul săptămânii trecute, preşedin­tele Traian Băsescu şi-a exprimat ne­mulţumirea legată de maniera în care au fost realizate restructurările în cadrul M.A.I., precizând că va analiza disponi­bilizările făcute aici. O bună parte din cele câteva mii de angajaţi care au fost daţi afară din instituţiile M.A.I., a pre­cizat Traian Băsescu, au fost selectaţi pe criterii subiective, care nu au nicio legătură cu competenţele profesionale, care, în mod normal, ar fi trebuit să fie definitorii la departajarea personalului care pleacă şi care rămâne. În acest sens, Traian Băsescu a anunţat că aşteap­­tă un raport al M.A.I. în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc la începutul lunii decem­brie. Preşedintele este convins că în structurile M.A.I. au rămas încă mulţi susţinuţi ai angajaţilor sus-puşi, în de­trimentul celor care au dovedit un ran­dament mai bun, însă nu au avut pile.

“La C.S.A.T.-ul din decembrie, M.­A.I. va prezenta un raport cu disponibi­lizările din M.A.I. şi atunci vom avea o discuţie. Deşi au fost unele examinări, acestea nu s-au făcut mereu pe criterii de performanţă şi au fost destule inte­rese de familie, de protejare. Voi corec­ta acest lucru”, promite Traian Băsescu.

În octombrie, ministrul de Inter­ne, Traian Igaş, spunea că peste 5.000 de angajaţi din M.A.I. vor fi disponi­bili­zaţi în lunile ce vin, iar aceştia vor face parte din toate structurile ministerului: reprezentanţi din conducere şi angajaţi din eşaloanele inferioare. Deşi dădea asigurări că hotărâtoare în decizia de concediere vor fi rezultatele de la tes­tele de performanţă, se pare că în acest proces s-au strecurat, potrivit afirma­ţiilor preşedintelui Traian Băsescu, şi nepotisme, pile sau interese.

Sindicatele confirmă declaraţiile preşedintelui

Lideri sindicali care reprezintă an­gajaţii din diverse structuri ale M.A.I. confirmă declaraţiile preşedin­telui Traian Băsescu. “Spre noi au venit foarte multe informaţii legate de faptul că din sistem au plecat, în urma re­s­truc­turărilor, oameni care erau buni şi foarte buni profesionişti şi că în unele zone atunci când s-au făcut restruc­tu­rări nu s-a avut în vedere niciun crite­riu care să ţină de profesionalism. Nu s-a ţinut cont de calificarea profesio­nală, de experienţă, de cariera de până atunci a celor aleşi să plece, ci mai degrabă s-a făcut departajarea pe cri­terii extrem de subiective”, ne-a decla­rat liderul Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, Vasile Lincu.

În opinia sa, însăşi modalitatea de examinare a fost aleasă în aşa fel în­cât să favorizeze departajarea pe crite­rii subiective. “Nu ne poate nimeni spune că s-a insistat pe ideea unor concursuri corecte, atâta vreme cât exa­menul a cuprins o singură probă, şi anume interviul, care e şi cea mai su­biectivă probă de examinare. În plus, co­misiile de examinare nu au fost exter­ne, neutre, cum ar fi fost normal, ci au fost formate din şefi direcţi, de la in­spec­torate şi de la structurile în care lu­crau poliţiştii examinaţi. În plus, nu s-au stabilit nişte norme clare legate de forma în care decurge acel interviu, nu s-au precizat nişte criterii clare legate de natura întrebărilor, şi, deşi era o bibliografie extrem de stufoasă şi probabil că atâtea acte normative nu trebuiau să înveţe candidaţii nici dacă ar fi dat examen pentru intrarea în avo­catură –, unii candidaţi, aflaţi în gra­ţiile şefilor, au primit întrebări «moti­vaţionale», de genul «Cu ce gânduri v-aţi angajat în Poliţie?» şi au promovat, evident, examenul. Astfel că poliţiştii cu relaţii, rudele, prietenii au rămas bine mersi în funcţie, şi adesea au trebuit să plece cei mai bine pregătiţi”.

Vasile Lincu spune că i s-au adus la cunoştinţă şi cazuri halucinante în care s-a refuzat reprogramarea pe o altă dată a examinării pentru poliţişti care erau în spital, şi au fost daţi afară, deşi erau mai puţini angajaţi decât posturi vacante, deci nu ar fi trebuit să se organizeze niciun fel de concurs, şi, în plus, s-a refuzat să li se dea decizia de desfacere a contractului de muncă, astfel că respectivii poliţişti nu au putut nici măcar să încaseze ajutor de şomaj. Vasile Lincu mai spune că această reorganizare, care s-a dovedit a fi total nejustificată, a presupus cheltuieli mari şi a plecat de la o idee total falsă,“pentru că numărul de poliţişti, rapor­tat la populaţie nu era în niciun caz mai mare decât cel din alte state euro­pene. În plus, s-ar fi putut ca numărul de angajaţi din sistem să se restrângă doar prin pensionări şi blocarea anga­jărilor, pentru că, oricum, anual se pen­sionează 2.000 de poliţişti, cifră care ar fi acoperit totalul disponibilizărilor programate. Aşa s-a mers pe această variantă a restructurărilor care a dus la o demotivare a personalului, pentru că le-a dat poliţiştilor sentimentul că nu au niciun fel de stabilitate, că pot fi oricând daţi afară pe criterii arbitrare”. În atare situaţie, mai spune liderul sindical, mulţi au început să-şi caute de lucru în alte părţi, au plecat sau vor pleca din sistem.“În plus, un poliţist, prin natura meseriei, poate deranja oa­meni importanţi politici, din adminis­traţie sau afaceri, care ajung să fie cercetaţi în dosare penale, şi în aceste condiţii statul nu îi mai poate garanta poliţistului nici măcar siguranţa locului de muncă”, afirmă Vasile Lincu.

Comisar-şef Doinel Malcoci, liderul Sindicatului Poliţiştilor din Timiş: “Se vrea ca Poliţia să fie dată exemplu de austeritate bugetară”

La nivelul Inspectoratului de Poli­ţie Timiş situaţia a fost relativ echili­brată prin pensionări şi tăieri de posturi vacante, care au compensat numărul de disponibilizări impus de pe plan cen­tral. Iniţial, au fost propuse spre restruc­turare 56 de posturi, apoi, după evalua­re, au rămas 19, fiind vorba despre ca­zuri în care s-au picat testele de evalua­re pentru reconfirmarea în funcţie. Ca atare, s-a decis ca pentru cei 19 poliţişti să se găsească locuri în sistem, să se meargă pe varianta pensionării antici­pate şi, doar în ultimă instanţă, să fie disponibilizaţi. “Până la urmă, nu s-a mai mers pe varianta disponibilizărilor, pentru că s-a reuşit compensarea cu cei pensionaţi, însă se pare că şi această variantă, deşi s-a conformat normelor legate de personal, stabilite de pe plan central, îi supără pe cei de sus. Cumva, se pare că ei vor să dea Poliţia ca exem­plu de austeritate bugetară şi să conti­nue cu restructurările, cu disponibiliză­rile, deşi în niciun caz nu mai poate fi vorba niciunde de personal în exces, dimpotrivă”, ne-a declarat comisarul-şef Doinel Malcoci, liderul Sindi­ca­tului Poliţiştilor din Timiş. Acesta mai spune că este de înţeles că, în condi­ţiile în care există controverse legate de modalitatea de departajare a celor care vor pleca din sistem, cei care se simt nedreptăţiţi vor apela la instanţă :“Iar noi, ca sindicat, le vom sprijini de­mersurile, aşa e normal”.

La rândul său,comisarul-şef Şer­ban Pittner, şeful Serviciului Manage­ment şi Resurse Umane din Poliţia Ti­miş, afirmă că în momentul de faţă gra­dul de ocupare a funcţiilor în instituţie  este de 100%. “Nu a fost nicio­dată aşa în ultima perioadă, dar după reducerea posturilor vacante, s-a ajuns la această variantă de ocupare în pro­porţie de 100% a funcţiilor existente, deşi ea nu implică faptul că ar fi exces de per­sonal. De acum, probabil că vom rămâ­ne la acelaşi procent de ocupare, pen­tru că toate funcţiile vacante vor fi redu­se, după eliberarea lor de către cei care se pensionează. S-ar putea să ajungem să fim zece oameni la Inspectorat şi să ra­portăm un grad de ocupare a funcţii­lor tot de 100%”, mai spune ofiţerul.

În ceea ce priveşte lalte structuri ale M.A.I. din Timiş, unde au trebuit să se opereze disponibilizări, la Inspec­to­ratul Judeţean de Jandarmi, din 16 lu­crători aflaţi pe lista de disponibilizări, opt urmează să fie transferaţi la alte structuri.

La Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat au fost puse pe lista de disponibilizări 44 de posturi (33 de militari şi 11 angajaţi ca personal con­tractual). Dintre aceste posturi, 16 militari au plecat deja voluntar din sis­tem, iar cele 11 posturi pentru perso­nalul contrac­tual au fost restructurate. Aceasta deşi conducerea I.S.U.B. susţine că actuala schemă de personal este cu mult sub necesarul pentru un judeţ cu dimen­siune şi problematicile Timişului.

La Inspectoratul Judeţean al Poli­ţiei de Frontieră Timiş au fost vizaţi pen­tru disponibilizare 55 de angajaţi. Deşi cei 45 de frontierişti timişeni care sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie în “lotul Moraviţa” sunt primii vizaţi de restructurare, conducerea I.J.P.F. Timiş nu-i poate disponibiliza deocamdată, pentru că, în eventualitatea în care ar fi daţi afară şi decizia finală a instanţei ar stabili că sunt nevinovaţi, Inspec­to­ra­tul ar trebui să îi reangajeze, să le dea salariile restante şi să suporte şi even­tualele daune solicitate de aceştia în instanţă.