Resursele minerale ale Timişului, concesionate în ritm alert

Veniturile pe care le obţine statul din concesionarea bogăţiilor minerale continuă să rămână un secret, în Timiş, ca de altfel în majoritatea judeţelor ţării, unde Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a concesionat opera­torilor privaţi perimetre de exploatare a zăcămintelor subsolului. Cu toate scandalurile generate de contracte gen Sterling Resources sau Roşia Montană, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale continuă să cultive aceeaşi secretomanie legată de contractele de exploatare şi de beneficiile aduse de acestea la bugetul de stat.

Concesionări “la supra-ofertă”

În afară de zăcămintele de petrol şi gaze naturale, unde statul continuă să concesioneze în continuare în ritm alert perimetre de exploatare, în pofida politicilor prudente legate de resurse practicate de majoritatea sta­telor vest-europene, în prezent exis­tă licenţe de exploatare pentru 77 de substanţe mi­nerale răspândite pe teritoriul Româ­niei – de la andezit, ape minerale sau calcar până la ura­niu, cupru, huilă sau sare. Pentru aceste substanţe sunt acti­ve peste 600 de licenţe de exploatare, deţinute de ope­ratorii privaţi care au concesionat de la stat perimetrele de exploatare.

Cultivând politica secretoma­niei, denunţată şi în scandaluri generate de contracte precum cele cu Sterling Re­sources, pentru zăcămintele de pe­trol de la Marea Neagră, A.N.­R.M. refuză să precizeze cantităţile produse anual pentru fiecare substan­ţă în parte, pre­cum şi nivelul rede­venţelor încasate, în 2011, din exploa­tarea acestor resurse.

Conform comunicărilor oficiale pe care A.N.R.M. este obligată să le reali­zeze în Monitorul Oficial, în acest an au continuat şi în judeţ concesionările, fără să se precizeze potenţialul de ex­ploatare, şi nici mă­car valoarea conce­siunilor, care ar trebui să fie virată la bugetul de stat.

Pe parcur­sul acestui an A.N.­R.M. a încheiat contracte cu opera­torii privaţi pen­tru exploatare de apă geotermală la Sânmihaiu German şi Deta, pentru re­surse de nisip şi pietriş, în zona Sârbova Terasă, perimetrul Jena sud-est şi perimetrul Dealul Cocor, pentru resurse de diorit din perimetrul Valea Radului şi pentru resurse de granodiorit în peri­metrul Jdioara vest.

Prospecţiuni serioase, făcute doar înainte de 1989

În ciuda oricărei logici, dacă îna­inte de 1989 activau în toată ţara in­stitute de prospectare, care au iden­tificat zonele cu potenţial de exploa­tare, după Revoluţie acest gen de activităţi au fost abandonate, fiind probabil asociate cu industria extrac­tivă, care a fost prima lichidată, odată cu trecerea la econo­mia de piaţă.

Profesorul universitar doctorPe­tru Urdea, director pe programe mas­terale al Departamentului de Geografie al Universităţii de Vest Ti­mişoara, spu­ne că Timişul are resur­se importante de bazalt în zona Luca­reţ şi nisipuri cuarţoase în zona Glad, la a căror exploa­tare s-a renunţat oda­tă cu închiderea Fabricii de Sticlă, de la Tomeşti.“Da­tele obţinute din prospecţiuni fiind se­crete, se bănuieşte că s-au identificat resurse de un real interes economic. De altfel, în perioa­da comunistă funcţiona un Institut Geologic care făcea pro­specţiuni şi la Lugoj, şi la Caransebeş. După 1989 aceste institute au fost desfiinţate, nu se ştie din ce motiv”,mai spune Petru Urdea.

Într-un fel sau altul, exploatările care s-au făcut după 1989 în Timiş s-au bazat tot pe acele prospecţiuni fă­cute în perioada comunistă. “Datele, cel pu­ţin o vreme, au fost păstrate în circuit închis, nu cred că avea orici­ne acces la ele. S-au descoperit atunci inclusiv ză­căminte importante de petrol la Daro­va, abandonându-se ide­ea unei exploa­tări, pentru că în zonă erau localităţi mici, de unde nu putea fi strânsă forţa de muncă nece­sară. E foarte intere­sant însă că aces­­te societăţi străine care au venit să facă exploatări pentru petrol şi gaze naturale în Timiş în ulti­mii ani au avut, cred, ca bază de pleca­re tot ace­le prospecţiuni făcute înainte de 1989. Spun asta pentru că am obser­vat că se forează tot pe amplasamente, cu­noscute, unde s-a mai forat în anii 80, însă, evident, cu altă tehno­lo­gie, cu alte utilaje, mult mai perfor­mante”, preci­zează Petru Urdea.

Politica actuală de concesiuni i se pare profesorului timişorean re­zonabilă doar în varianta în care sta­tul obţine o marjă de profit mulţumi­toare. Petru Ur­dea spune că s-a mers pe ideea că sta­tul nu are bani să facă exploatare.“Şi eu cred că se pot con­cesiona aceste peri­metre de exploa­tare, însă numai în ca­zul în care sta­tul obţine o rentabilitate semnifica­tivă, în cazul în care obţine beneficii acceptabile de pe urma aces­tor con­tracte. Nu cred că se poate con­ce­sio­na doar de dragul concesionării, ca la Roşia Montană. E acelaşi lucru ca în cazul vânzării unor companii de stat profilate pe exploatare petroliferă. În­ţeleg că statul poate vinde insta­laţiile, poate vinde patrimoniul acelei compa­nii, însă nu e normal să înstrăi­neze şi perimetrele de exploatare, care trebuie să rămână ale statului. E ca şi cum aş găsi în grădina mea un zăcământ de pe­trol – el nu îmi aparţine mie, ci statului”.

Petrolul şi gazele naturale, cele mai căutate

Ca şi în alte zone, şi în Timiş re­sur­sele de gaze naturale şi petrol au fost cele mai disputate. Potrivit Agen­ţiei Naţio­nale de Resurse Minerale, zonele cu po­tenţial din judeţ, care au şi fost valorifi­cate prin concesionare către Petrom, fiind construite schele petroliere în arealele productive, sunt Biled, Călacea, Cheres­tur, Diniaş, Dumbrăviţa, Dudeştii Noi, Grăniceri Vest, Lovrin, Moraviţa, Par­toş, Şan­dra Sud, Satchinez, Sân­martin, Tere­mia şi Variaş. Exploata­rea în aceste zone a avut continui­tate sau a fost sis­tată temporar, în funcţie de produc­tivi­tatea zonei.

În acest an, în urma unor activi­tăţi de prospectare, compania Zeta Petroleum România a descoperit, în zona Jimbolia, la o distanţă de 40 de kilometri de Timi­şoa­ra, un zăcă­mânt de ţiţei parafinos şi de gaze na­turale. Evaluarea preliminară indică existenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioa­ne de barili, ce pot ajunge până la şase milioane de barili. Zona de exploa­tare e situată lângă graniţa româno-sârbă, în­tr-o concesiune cu o suprafaţă de 23,9 kmp.

Şi tot în acest an, două dintre zonele cu cel mai mare potenţial de exploatare a petrolului din Timiş, Pe­riam şi Biled, au ajuns sub controlul companiei ruseşti Gazprom, prin intermediul unei tranzac­ţii extrem de alambicate. Respectivele perime­tre din Timiş au fost scoase încă din 2009 la licitaţie pentru concesionare, în scopul exploatării, de către Agen­ţia Naţională pentru Resurse Minerale.

Compania canadiană West Pe­tro­­leum Corp a reuşit să obţină de la A.N.R.M. concesiunea perimetrelor petroliere Pe­riam şi Biled, împreună cu perimetrele Tria şi Băile Felix. Concesiunea, conform Legii petrolu­lui, este una pe termen lung, preve­derile legislative stipulând faptul că “perimetrele de exploatare a petro­lului se concesionează pe o perioadă care poa­te fi de până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani”.

Ulterior, compania canadiană West Petroleum Corp, care şi-a adju­decat con­cesiunea respectivelor perimetre, a anun­ţat că a semnat un acord cu compania Naftna Industrija Srbije, din Serbia, com­panie care a ajuns să fie deţinută în ma­joritate de către Gazprom.

Suprafaţa totală a celor patru pe­­ri­metre din vestul ţării (inclusiv a celor din Biled şi Periam) care au ajuns în acest mod în controlul Gaz­prom este una imensă, 100.000 de acri, adică aproxi­mativ 404 kilometri pătraţi. După parafa­rea acordului dintre Naftna Industrija Srbije şi East West Petroleum, cele două companii au făcut publică înţelegerea lor prin­tr-un document în care se sugerează că, până în prezent, respectivele pe­rime­tre au fost insuficient sau super­ficial exploatate şi că au un potenţial extrem de mare. “Zonele, care con­ţin multiple perimetre de exploatare, se găsesc în partea de vest a ţării – o regiune de unde se pot obţine produc­ţii mari de petrol. Respectivele zone au fost explorate moderat, cu o exploa­tare la faţa locului limitată la forări superficiale. Companiile noastre au identificat o serie de resurse struc­turale şi stratificate de adâncime, şi intenţionează să-şi focalizeze acti­vităţile de exploatare atât asupra ţi­ţeiului, cât şi asupra gazelor na­turale”, se specifică în respectivul document.

Garda de Mediu, cu ochii pe perimetrele de exploatare

În lipsa unui control riguros, exploa­tarea intensivă a resurselor minerale ale Timişului poate duce la poluări sau ac­cidente grave. Marian Eperieş (foto), directorul Gărzii de Mediu Timiş, spune că în acest an a identificat probleme la o serie de companii private care conce­siona­se­ră în Timiş perimetre de exploa­tare de nisip şi petriş pentru construc­ţii, prin balastiere. Unele au poluat local zonele prin scurgeri de carburant sau uleiuri minerale de la utilaje. Altele şi-au “uitat” la locurile de exploatare – de obicei albiile râurilor – mormane de deşeuri menajere. “Am avut o situaţie în acest an la Lugoj, unde maşina care venea să preia nisipul şi pietrişul luat din albia râului venea din oraş încăr­ca­tă cu deşeuri de construcţii, pe ca­re le descăr­ca în locul de unde colec­ta­se nisipul şi pietrişul. În acest caz am dat o amendă de 20.000 de lei, vechi şi vom continua monitorizarea zonei”,spune Marian Eperieş.