Deşi se vorbea de foarte multă vreme despre faptul că zona de vest a ţării are potenţial din punct de vedere al zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, un studiu de prospectare făcut anul trecut de către o companie privată eviden­ţiază că în zona Jimbolia ar exista un zăcământ extrem de bogat de ţiţei, care ar putea ajunge până la şase milioane de barili.

Şi dacă în sectorul privat există preocupări legate de valorifica­rea resurselor subsolului, statul român, fără a se mai implica prea tare în activitatea de prospecţie şi exploatare, a preferat să concesioneze zonele cu potenţial de exploatare, adesea prin contracte pe termen lung. Lucru valabil şi în Timiş.


O pungă uriaşă de ţiţei, descoperită la Jimbolia

În urma unor activităţi de prospec­tare făcute anul trecut, compania Zeta Petroleum România a desco­perit, în zona Jimbolia, la o distanţă de 40 de kilometri de Timişoara, un zăcământ de ţiţei parafinos şi de gaze naturale. Evaluarea preliminară indi­că exis­tenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioane de barili, ce pot ajunge până la şase milioane de barili. Zona de exploatare e situată lângă graniţa româno-sârbă, într-o concesiune cu o suprafaţă de 23,9 kmp.

Bogdan Popescu, managing direc­tor al Zeta Petroleum România, confirmă că în cadrul structurii de la Jimbolia a fost pus în evidenţă un ză­cământ de ţiţei parafinos, de foarte bună calitate. “Trebuie găsite cele mai bune soluţii pentru exploatare în con­diţii de maximă securitate a operaţiilor petroliere şi de protecţie a mediului. În urma testelor din 2010, am evidenţiat existenţa unor nivele saturate cu ames­tecuri de gaze bogate cu dioxid de car­bon, cu înaltă presiune, iar în acest mo­ment suntem în faza în care derulăm diferite studii pentru a identifica cele mai potrive soluţii pentru exploatarea petrolului subiacent în condiţii de sigu­ranţă”, mai spune Bogdan Popescu.

Conform companiei care a făcut pro­specţiile, zona de interes din punct de vedere al exploatării cuprinde şi două câmpuri descoperite în anii ’80, Jimbolia Veche şi Jimbolia Vest, acu­mu­lări de petrol şi gaze pe care Zeta Petroleum le evaluează în vederea re­aducerii lor în producţie. În acest pro­iect Zeta Petroleum are ca partener cu o participaţie de 50%, firma Armax Gaz – o companie publică româneas­că ce proiectează, confecţionează, insta­lează şi asigură mentenanţa echipa­men­telor din industria de petrol şi gaze.

În ceea ce priveşte momentul începerii exploatării, Bogdan Popescu ne-a declarat că debutul operaţiuni­lor de exploatare a zăcămintelor de ţiţei parafinos de la Jimbolia reprezintă unul dintre cele mai importante pro­iecte ale Zeta pentru anul în curs, “marea provocare pentru sfârşitul anului 2011 - începutul anului 2012".


Zone petroliere în Timiş

Biled, Calacea, Cherestur, Diniaş, Dumbrăviţa, Dudeştii Noi, Grăniceri Vest, Lovrin, Moraviţa, Partoş, Şandra Sud, Satchinez, Sânmartin, Teremia şi Variaş


Timişul, zonă cu potenţial petrolier

Nu este prima confirmare a faptului că zona de vest a ţării este una cu po­ten­ţial din punct de vedere al zăcămintelor subsolului.

Profesorul universitar doctor Pe­tru Urdea (foto), director pe programe masterale al Departamentului de Geo­grafie al Universităţii de Vest Timişoa­ra, spune că încă de acum 50 de ani pro­spec­tările făcute în zonă au indicat exis­tenţa unui potenţial care trebuie exploa­tat. "Prospectări s-au făcut încă din anii '60. Au fost şi o serie de foraje care nu au avut succes însă, pentru că nu se cu­­noştea structura geologică aşa cum se cunoaşte astăzi. Mai mult decât atât, nu se cunoşteau nici principalele struc­turi tectonice care sunt structuri capca­nă pentru petrol, din zona aceasta a Câmpiei de Vest. Prin foraje şi prin prospecţiuni geofizice ample s-a aflat că există o structură în formă de tablă de şah, cu blocuri ridicate şi coborâte”.

În urmă cu 50 de ani, s-a descope­rit că, pe lângă perspective promiţătoare legate de zăcăminte de petrol şi gaze naturale, Timişul are şi un potenţial bun de exploatare în ceea ce priveşte apele termale. Din nefericire, zonele ve­cine din Ungaria au fost mult mai bune în ceea ce priveşte exploatarea acestor resurse. "La forajele de atunci s-a găsit apă termală. Rezultatele erau încuraja­toare, iar colegii maghiari au tras cu ochiul la prospecţiunile făcute aici în Timiş, au făcut şi ei prospecţiuni şi au găsit petrol, nu foarte mult, în zona Sze­ged. Însă au găsit ape termale şi au început să le exploateze. Astăzi se vede că au ştiu foarte bine să valorifice aceas­tă resursă, spre deosebire de noi”.

În ceea ce priveşte zăcămintele de ţiţei descoperite în zona Jimbolia, Petru Urdea consideră surprinzător faptul că până în prezent nu s-a reuşit găsirea acelor resurse. "Probabil că până acum nu au fost făcute foraje suficiente în zona Jimbolia. Însă aici apare o dificultate. Dacă nu se cunoaşte foarte bine reţeaua de falii, poate să apară într-o zonă un bloc ridicat, în alta un bloc coborât şi, dacă nu sunt cunoscute în detaliu aceste caracteristici, se pot face foraje fără să se găsească nimic pe unele porţiuni”.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Re­surse Minerale, zonele cu potenţial din judeţ, care au şi fost valorificate prin concesionare către Petrom, fiind con­struite schele petroliere în arealele pro­ductive, sunt Biled, Calacea, Cheres­tur, Diniaş, Dumbrăviţa, Dudeştii Noi, Gră­niceri vest, Lovrin, Moraviţa, Par­toş, Şandra sud, Satchinez, Sânmar­tin, Te­remia şi Variaş. Exploatarea în aceste zone a a avut continuitate sau a fost sis­tată temporar, în funcţie de producti­vitatea zonei.

Petru Urdea spune că mai sunt zone cu potenţial din punct de vedere al ză­cămintelor de gaze naturale şi petrol care au rămas neexploatate şi nepros­pectate : "În zona Satchinez, de exem­plu, mai mulţi elevi au anunţat pro­fesorii că, pe lângă rezervaţie, pe câmp, au văzut, în zone mlăştinoase, cum bol­borosea puternic apa. Acolo sunt emi­sii de gaze şi mă miră că nu s-a făcut până acum explorare şi prospecţie în zonă. Ar putea fi un zăcământ cu po­tenţial", menţionează Petru Urdea.


Statul preferă concesiunile în locul exploatării

Fără a se implica foarte mult, în ultimii ani cel puţin, în activităţile de prospectare şi ex­ploatare a zăcămintelor de sub­sol din ţară, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a pre­ferat să concesioneze, în Timiş cel puţin, exploatarea unor areale cu potenţial.

În ultimele luni, de exem­plu, s-a concesionat, în judeţ, explo­rarea resurselor de nisip şi pie­triş din perimetrul Dealului Cocor, a resurselor de apă geoter­mală din perimetrul Deta vest, a re­surselor de nisip şi pietriş din perimetrul Jena sud-est, explo­rarea resurselor de diorit din perimetrul Valea Radului şi a resurselor de granodiorit din pe­rimetrul Jdioara vest.

În ceea ce priveşte petro­lul, în ultima rundă de apeluri publi­ce de ofertă pentru atribuirea ex­ploatării unor zone cu potenţial petrolier, Agenţia Naţională pen­tru Resurse Minerale a avut în ofertă şase perimetre din zona de vest a ţării : Curtici, Periam, Biled, Păuliş, Parţa, Buziaş şi Crai Nou.

Câştigătorilor li se acordă de către A.N.R.M . autorizaţii de prospectare, explorare şi ex­tracţie, iar organizarea procedu­rilor de scoatere la licitaţie a trebuit anunţată şi în Jurnalul Ofi­cial al Uniunii Europene. Ca şi în alte proceduri similare, acce­sul la datele şi informaţiile geolo­gice legate de perimetrele scoase la licitaţie s-a făcut în baza unei solicitări scrise adre­sate Agen­ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, după semna­rea unui acord de confiden­ţia­litate şi plata taxelor legale pen­tru achi­ziţionarea pachetului de date şi a tarifelor pentru con­sultarea şi folosirea datelor şi informaţiilor aparţinând fon­dului naţional de date geologice.

Ca să fie sigură că nu ajunge să atribuie prin licitaţii aceste perimetre unor simpli interme­diari, A.N.R.M. a decis ca toate companiile participante să-şi pre­zinte experienţa managerială şi domeniile acoperite de specia­liştii companiei, experienţa în explorarea unor zone similare, ratele de succes în explorare şi înţelegerile prealabile cu firme prestatoare de servicii pentru operaţiunile petroliere care nu se execută de către ofertanţi.

În paralel, celor interesaţi li s-a cerut şi utilizarea unor me­to­dologii de investigare, proce­sare, interpretare moderne.

Până acum, precizează re­pre­­zentanţii A.N.R.M., au fost semnate acorduri pentru opt din cele 20 de perimetre de exploa­tare, dintre care patru din ves­tul ţării – un acord cu societatea Universal Premium, pentru pe­ri­metrele Păuliş şi Bu­ziaş, un acord cu compania Au­dax Resour­ces, pentru perime­trul Parţa, şi un acord cu Moe­sia Oil and Gas, pentru perime­trul Crai Nou.

Având în vedere această po­litică de atribuire a exploatării unor perimetre cu potenţial din punct de vedere al zăcămin­te­lor subsolului, rămâne speranţa că firmele care îşi adjudecă aceste contracte respectă întocmai obli­gaţiile asumate. Şi aceasta pen­tru că Inspectoratele Terito­riale pentru Resurse Minerale, care trebuie să verifice în momentul de faţă corectitudinea procedu­rilor de exploatare şi respec­ta­rea obligaţiilor asumate sunt confrun­tate cu o criză acută de personal, ceea ce face verificarea periodică a concesionarilor difi­cilă. "Noi, la Inspectoratul Ti­miş, suntem trei angajaţi, care trebuie să acoperim două judeţe, Aradul şi Timiş, cu peste 200 de zone de exploatare", explică Niculae Cucu, de la Inspec­to­ratul Teritorial pentru Resurse Minerale Timiş.