Reţea C.E. împotriva extremismului

Atentatul din luna iulie, din Norvegia, ca şi tot mai multele manifestări extremiste ale unor grupări radicale şi naţionaliste din Europa au făcut ca la nivelul Comisiei Europene să apară mai multe iniţiative legate de necesitatea controlării şi limitării acţiunii grupărilor extremiste din spaţiul comunitar.

Platformă de Conştientizare a Radicalizării, înfiinţată la nivelul C.E.

Comisarii europeni au remarcat în ultima vreme apariţia tot mai multor grupări extremisto-radicale în spaţiul european şi înmulţirea manifestărilor violente ale acestora, centrate pe into­leranţă faţă de minorităţi, naţionalism şi anti-europenism. Ca atare, s-a consi­derat că e nevoie să se ia măsuri rapide şi ferme pentru limitarea acestor feno­mene, în toate statele europene. În acest sens, Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne, a lansat recent Reţeaua de Conştientizare a Radica­li­zării, având ca scop combaterea extre­mismului violent. Iniţiativa va sprijini eforturile statelor membre de preve­ni­re a radicalizării violente şi a recrutării de persoane în scopul unor activităţi te­roriste. Reţeaua va reuni actorii-cheie implicaţi în combaterea radicalizării pe teritoriul U.E., cum ar fi asistenţii so­ciali, liderii religioşi, liderii grupărilor de tineret, ofiţerii de poliţie, cercetătorii şi alte persoane care lucrează pe teren în comunităţi vulnerabile.

„Uniunea Europeană trebuie să de­pună mai multe eforturi pentru a con­tra­cara riscul de creştere a extremismului violent. Acesta este motivul pentru care lansăm Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării, menită sa sprijine statele membre în eforturile lor de a spori gra­dul de sensibilizare a publicului cu pri­vire la radicalizare şi de a stimula mo­dalităţile de combaterea a ideologiei şi propagandei extremiste. Experienţele trecute ne-au aratat că terorismul nu poa­te fi legat de o anumită credinţă sau convingere politică şi nici de o anu­mită regiune”, a precizat Cecilia Malm­ström. În opinia ei, eforturile în lupta îm­potriva extremismului violent trebuie să ia în considerare diversele modele de radicalizare. “Este, totodată, important să admitem că o oarecare inspiraţie ideo­logică şi unele puncte de referinţă pen­tru radicalizare pot fi găsite inclusiv în cadrul ideilor politice ale mişcărilor populiste din U.E.”, a mai spus comi­sarul european pentru afaceri interne.

Reţeaua va fi susţinută de un forum online şi de conferinţe pe întreg terito­riul U.E., în vederea încurajării schimbu­rilor de experienţe şi de cunoştinţe me­nite să sporească gradul de conştien­ti­zare de către public a radicalizării şi teh­nicilor de comunicare. Totodată, reţea­ua va încuraja personalităţile marcante şi liderii de opinie credibili să transmita mesaje pozitive, oferind alternative la propaganda extremistă, violentă. Reţea­ua va contribui, de asemenea, la proce­sul de elaborare de politici la nivel na­ţional şi european şi va sprijini Comisia Europeană şi statele membre în activi­tatea lor, oferindu-le instrumente adec­vate pentru prevenirea terorismului.

Acutizare a manifestărilor extremei drepte, inclusiv în vestul ţării

Deşi erau şi sunt extrem de active în Serbia, mişcările de extremă dreap­tă au preferat să păstreze o anumită dis­creţie până la un moment dat în vestul ţării, spaţiu definit ca având deschidere spre multiculturalitate şi toleranţă. Totuşi, în ultima perioadă manifestările unor grupări precum Noua Dreaptă s-au înmulţit şi au crescut ca amploare, ra­dicalizându-şi şi mesajele transmise.

Pliându-se pe mesaje cu aderenţă la public, cum ar fi mafia imobiliară sau criza economică, manifestările în care se scandează lozinci extremiste şi xe­nofobe au început să fie la ordinea zilei şi în Timişoara.“Din păcate, în perioa­da 1929 - 1933 grupările de extremă dreaptă au început să se manifeste tot mai pregnant într-un context asemă­nător cu cel actual : criză economică, insecuritate socială şi aşa mai departe. Majoritatea exacerbau chestiunile na­ţionaliste, duse până la extrem. Acum vedem că, într-un context similar, cu acelaşi tip de mesaj, apar din nou ma­nifestări de acest gen. Semn că istoria se repetă”, spune istoricul dr. Vasile Dudaş, coordonatorul Secţiei de Istorie a Muzeului Banatului.