Reţelele de falsificare de euro au intrat în recesiune

Probabil şi ca o urmare directă a crizei economice, care a afectat stabilitatea şi imaginea monedei europene, anul trecut au fost mai puţine cazuri de falsificare de euro. Şi în Timiş structurile de combatere a crimei organizate confirmă că nu au mai existat cazuri notabile de contrafacere sau punere în circulaţie de monedă europeană falsă.

Mai puţini euro contrafăcuţi

Conform Comisiei Europene, numă­rul monedelor euro falsificate retrase din circulaţie a scăzut anul trecut cu 15%, ajungând la 157.000, faţă de 186.000 de monede în anul anterior. Moneda de 2 euro rămâne de departe cea mai des falsificată, reprezentând aproape două treimi dintre toate monedele euro falsificate identificate. Numărul total de monede falsificate este, însă, foarte mic în comparaţie cu numărul total de aproximativ 16 miliarde de monede eu­ro autentice, puse în circulaţie din rân­dul celor mai mari cupiuri (50 de euro­cenţi, 1 euro, 2 euro), ceea ce este echi­valent cu o monedă contrafăcută la 100.000 de monede autentice, potri­vit reprezentanţei C.E. la Bucureşti.

Comisia Europeană a propus ca băncile şi alte instituţii financiare să fie obligate să asigure autenticitatea bancnotelor şi monedelor euro, înainte ca acestea să fie repuse în circulaţie. “Există, în prezent, metode eficiente de detectare a falsurilor, efectuate de maşini calibrate cu ajutorul mostrelor de bancnote şi monede autentice şi contrafăcute, astfel încât verificarea este uşoară şi perfect posibilă”, preci­zează oficialii Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte bancnotele euro falsificate, aproximativ 606.000 au fost retrase din circulaţie în 2011, conform anunţului făcut de Ban­ca Cen­trală Europeană, responsabilă cu pro­tejarea bancnotelor împotriva falsifi­cării. Numărul total de bancnote falsifi­­cate retrase din circulaţie în 2011 a fost cu 19,3% mai mic decât cel din 2010. Ma­joritatea cupiurilor falsificate sunt în continuare cele de 20 şi de 50 de euro.

Leii, mai greu de falsificat

Conform structurilor de com­ba­tere a crimei organizate, în prezent re­ţelele de falsificatori de bani din Ro­mâ­nia preferă să falsifice euro, mai degra­bă decât lei. Şi aceasta pentru că ma­te­rialul folosit la tipărirea banilor, de tip polimer, a condus la descurajarea inten­ţiilor de contrafacere, din cauza calită­ţii inferioare a falsurilor re­zultate.

Potrivit Poliţiei Române, cele mai multe cazuri de bancnote euro false depistate pe teritoriul României provin din U.E. şi sunt introduse în ţară acci­dental, de către persoane care îşi des­făşoară activitatea în străinătate. Pe teritoriul României, cazuistica de fal­sificare de bancnote euro este redusă, infractorii limitându-se la confecţio­na­rea acestora prin folosirea de copiatoa­re sau imprimante color, fără alte teh­nici de prelucrare ulterioară. În aceste situaţii, atât calitatea, cât şi cantitatea bancnotelor contrafăcute este slabă.

În Timiş, reprezentanţii Serviciu­lui de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism Timi­şoara precizează că, în ultimii ani, au fost extrem de puţine cazuri de contra­facere sau plasare de monedă euro­peană falsificată. “În ultimul an cel puţin, nu am avut cazuri de acest gen. A existat acum doi ani acel caz impor­tant, legat de acea reţea de falsificare de banc­note de 100 de lei, tipărite la Timişoara. În rest, am mai avut anul trecut un caz de punere în circulaţie de bancnote false de 100 de dolari, falsifi­cate în Bulgaria şi introduse în ţară. Cazuri de falsificare de euro în judeţ nu ne-au fost semnalate în ultima pe­rioadă”, ne-a declarat Mircea An­dreş, procuror-şef al Serviciului de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism Timişoara.  

Ultimul caz de plasare de monedă europeană falsă în Timiş a fost sem­nalat la sfârşitul anului 2010, când doi timişoreni au efectuat plăţi cu 25 de bancnote contrafăcute de 20 de euro, cu aceeaşi serie, la mai multe magazine din Sânnicolau Mare, Sânandrei, Ca­rani, Teremia Mică şi Teremia Mare, înşelând şase persoane.