Dată fiind valoarea foarte mare a terenurilor împădurite, singurele care nu s-au devalorizat în urma prăbuşirii sectorului imobiliar, s-au înmulţit şi acutizat “războaiele” duse de diverşi întreprinzători sau asociaţii care susţin că urmăresc interesele unor foşti proprietari de suprafeţe de pădure deposedaţi de regimul comunist, solicitând retrocedarea unor suprafeţe imense de teren împădurit. În acest sens, în Timiş, disputa între Romsilva şi Asociaţia Forestieră Societatea Anonimă Nădrag, care revendică o suprafaţă împădurită de peste 11.000 de hectare, în zona Nădrag, în numele fostului industriaş Max Auschnitt, a ajuns în atenţia Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor, care vrea constituirea unei comisii speciale de anchetă la nivelul întregii ţări, care să ancheteze retrocedările de pădure.


Comisie specială de anchetă pentru retrocedările contestate

În Timiş, de ani de zile există o si­tuaţie conflictuală între Romsilva şi Asociaţia Forestieră Societatea Anoni­mă Nădrag care e în posesia unei sen­tinţe definitive şi irevocabile prin care i se retrocedează 11.000 de hectare de pădure, în zona Nădrag, care a apar­ţinut marelui industriaş Max Ausch­nitt, pe care societatea susţine că îl reprezintă. Până în prezent, Romsilva nu a predat respectiva suprafaţă către societatea din Nădrag, invocând o se­rie de nereguli legate de documentaţia pe baza căreia s-au atribuit cele 11.000 de hectare.

Plecând de la acest caz, Valerian Solovăstru, directorul general al Re­giei Naţionale a Pădurilor Romsilva, şi Valeriu Georgescu, de la Serviciul Con­trol Tehnic al Romsilva, au făcut o solicitare de anchetă Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pen­tru petiţii a Camerei Deputaţilor, in­vocând necesitatea verificării cazurilor de reconstituire a dreptului de pro­prie­tate asupra unor mari suprafeţe de te­ren cu vegetaţie forestieră, cu neres­pectarea prevederilor legale în detri­mentul Statului Român. 

După o serie de audieri, o parte dintre membrii Comisiei au ajuns la con­cluzia că se impune constituirea unei comisii speciale de anchetă, acest lucru presupunând însă acordul plenului Ca­merei Deputaţilor. “În caz de refuz, Co­misia noastră poate să procedeze la for­marea unui colectiv de cercetare alcă­tuit dintr-un număr de deputaţi şi con­silieri ai comisiei”, au precizat parla­mentarii membri ai Comisiei, care con­sideră că situaţia din Timiş trebuie să facă obiectul unor verificări amănunţite.

Mai mult, plecând de la cazul din Nădrag, se vrea extinderea anchetei că­tre alte cazuri de retrocedări similare din ţară. “Solicitarea de constituire a co­misiei de anchetă parlamentară către Plenul Camerei Deputaţilor ar fi util să fie formulată nu numai în ceea ce pri­veşte cazul din judeţul Timiş, ci şi pe celelalte judeţe unde se întâlnesc ca­zuri similare, spre exemplu judeţele Harghita, Covasna, Mureş sau Vran­cea”, a declarat deputatul Radu Eu­geniu Coclici, secretarul Comisiei pen­tru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor.


O dispută nerezolvată

Pe lângă valoarea în sine a tere­nu­lui revendicat la Nădrag, masa lem­noa­să aflată pe respectiva suprafaţă se es­timează că valorează peste 40 de mi­lioane de euro. În perioada interbelică, suprafaţa de teren în cauză a aparţinut Societăţii Anonime Forestiere Nădrag, la care majoritatea acţiunilor erau de­ţinute de către Trustul Nădrag Călan, al industriaşului Max Auschnitt.

După Revoluţie, la Nădrag a fost în­fiinţată Societatea Anonimă Forestieră Nădrag, care susţine că reprezintă foş­tii proprietari ai pădurii naţionalizate de statul român, inclusiv urmaşii lui Max Auschnitt, şi, în urma unui adevărat ma­raton judiciar, a reuşit să obţină o hotă­râre definitivă şi irevocabilă prin care i se retrocedează suprafaţa de pădure.

În paralel, însă, mai există procese pe rol legate de aceeaşi acţiune de re­vendicare, şi s-au dechis şi mai multe an­chete, la mai multe instituţii ale statului.

Punerea în posesie, în baza hotă­rârii definitive şi irevocabile făcute de către Asociaţia Societatea Anonimă Forestieră Nădrag nu a fost încă reali­zată, invocându-se mai multe nereguli legate de documentaţia de atribuire. “La această oră, Asociaţia Societatea Anonimă Forestieră Nădrag are o ho­tărâre definitivă, irevocabilă şi execu­torie cu privire la acea suprafaţă de 11.000 de hectare revendicată. Însă există unele probleme legate de o parte a documentaţiei, respectiv Anexa 39 a documentaţiei, prin care se face pune­rea în posesie. Sunt o serie de nepotri­viri legate de delimitarea suprafeţelor şi trebuie să vedem exact care e situa­ţia şi să le lămurim înainte de a atribui respectiva suprafaţă”, declară Ioan Palconi, directorul Direcţiei Silvice Timişoara. Acesta mai spune că pădu­rea de la Nădrag este cea mai mare suprafaţă împădurită revendicată din vestul ţării. “Mai avem în zona Ususău - Mocioni o suprafaţă revendicată de aproximativ 300 de hectare, în rest e vorba doar de suprafeţe mici”.

Liviu Muntean, primarul din Nă­drag, precizează că situaţia în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită de la Nădrag a rămas de luni bune la acelaşi blocaj : există o hotărâre definitivă şi irevocabilă, dar nu se face punerea în po­sesie din cauza neregulilor invocate legate de documentaţii. “De patru ani există această dispută pentru acea suprafaţă. Acum se cere punerea în aplicare a acelei sentinţe definitive şi irevocabile. De când s-a dat acea sen­tinţă, au fost câteva întâlniri, însă fără să se ajungă la un rezultat concret : Di­recţia Silvică motivează că există acea greşeală din documentaţie, şi ca atare nu poate să semneze punerea în pose­sie”, afirmă primarul Nădragului.

Emanuel Munteanu, fost şef al Ocolului Silvic “Ana Lugojana”, în a că­rui zonă de acoperire se află pădurea de la Nădrag, susţine că până nu va fi totul în regulă din punct de vedere al documentaţiei nu poate fi vorba de o acţiune de punere în posesie.“Din punc­tul meu de vedere, de la început au fost probleme legate de acea documen­taţie. Aşa că acţiunea de punere în posesie o vom lua în discuţie abia în momentul în care toate documentele vor fi întoc­mite conform procedurilor legale”.

La rândul său, actualul şef de Ocol, Adrian Berzescu, declară că, deo­cam­dată, din punctul său de vedere, nu poate fi vorba de punere în posesie. “Mai sunt procese legate de acea suprafaţă, sunt şi anchete în desfăşurare, nu doar cea a Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputaţilor”, precizează angajatul Romsilva. De altfel, şi D.N.A. a de­ma­rat o serie de verificări legate de si­tua­ţia de la Nădrag.


Retrocedări de sute de mii de hectare contestate în instanţă

Cazul retrocedării de la Nădrag nu e singurul care a declanşat în vestul ţării un adevărat maraton judiciar.

Unul dintre cele mai importante pro­ce­se legate de retrocedarea de către Romsil­va a unor suprafeţe de teren îm­pădurit s-a judecat în faza de apel la Ti­mişoara. E vorba despre procesul în care e im­pli­cată Romsilva şi Fondul Biseri­cesc Or­todox din Bucovina, care revendică o su­prafaţă uriaşă de teren împădurit apar­­ţinând Romsilva : peste 166.000 de hec­tare. Procesul s-a judecat în prima fază la Tribunalul Suceava, această instanţă recunoscând dreptul de proprietate al Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovi­­na asupra pădurii respective. Romsilva a făcut recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel Timi­şoara, între 2007 şi 2009.

Magistraţii timişoreni au recon­fir­mat decizia Tribunalului Suceava, res­pingând apelul făcut de către Rom­sil­va. În cele din urmă, procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care zilele trecute a soluţionat dosarul, ca­sând decizia Curţii de Apel Timişoara, pe care a considerat-o netemeinică, re­trimiţând apelul spre judecare unei alte curţi de apel : cea din Cluj Napoca.

Practic, pe unul şi acelaşi dosar, ma­­gistraţii timişoreni şi cei ai Curţii Supre­me au avut soluţii care se băteau cap în cap. “Decizia Înaltei Curţi de Ca­saţie şi Justiţie era o soluţie aşteptată. Vom putea pregăti apărarea mult mai bine decât în procesul de la Timişoara. E un semnal foarte clar pentru cei care au sub­minat acţiunile noastre. Ar trebui să-şi dea demisia de onoare”, a precizat direc­torul general al R.N.P. Romsilva, Va­lerian Solovăstru. Acesta a contes­tat modalitatea de revendicarea a res­pec­tivei suprafeţe, precizând : “Punc­tul nos­tru de vedere este la fel de clar : atâta timp cât cel care revendică este o fun­daţie de drept privat, constituită pe Le­gea O.N.G.-urilor şi este formată din 22 de persoane, considerăm că nu poate fi continuatoarea acelei fundaţii cu ca­racter public, înfiinţate prin Decret Re­gal înainte de 1948”.

La nivel naţional, Romsilva se luptă în instanţă pentru o suprafaţă de peste 450.000 de hectare de pădure, care face obiectul revendicărilor, cele mai mari suprafeţe revendicate fiind în judeţele Suceava, Bacău, la Buzău, Mureş şi Timiş. Există judeţe precum Prahova unde totalul suprafeţei de pădure revendicate depăşeşte de două ori totalul suprafeţei împădurite a judeţului.