Retrocedările de la Nădrag – nereguli recunoscute de autorităţile locale

Pentru că nu e un caz singular, disputa între Romsilva şi Asociaţia Forestieră Societatea Anonimă Nădrag, care revendică o suprafaţă împădurită de peste 11.000 de hectare, în zona Nădrag, în numele fostului industriaş Max Auschnitt, a ajuns în atenţia Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor.

După audierea autorităţilor din Timiş şi verificările în acest caz, deputaţii au concluzionat că în acest caz e vorba de încălcări clare ale legii şi că niciuna dintre instituţiile abilitate să ia măsuri nu a reacţionat corespunzător.

Bilanţ controversat

În acest an Comisia pentru cerce­ta­rea abuzurilor, corupţiei şi pentru pe­tiţii a Camerei Deputaţilor a fost soli­citată să medieze conflictul dintre Rom­silva şi Asociaţia Forestieră So­cietatea Anonimă Nădrag, care este în po­sesia unei sentinţe definitive şi irevocabile prin care i se retrocedează 11.000 de hectare de pădure, în zona Nădrag.

Romsilva, care  nu a predat aso­cia­­ţiei respectiva suprafaţă – care a apar­ţinut marelui industriaş Max Auschnitt – invocând nereguli legate de documen­ta­ţia pe baza căreia a fost a solicitat acest teren, a cerut Comisiei pentru cerceta­rea abuzurilor, corupţiei şi pentru pe­tiţii a Camerei Deputaţilor verificarea felului în care s-a făcut retrocedarea. 

După ce a audiat autorităţile loca­le, inclusiv reprezentanţii Primăriei Nădrag şi ai Prefecturii Timiş, depu­taţii din Comisia pentru cercetarea abuzurilor au ajuns la concluzia că în respectivul caz există nereguli majore, care pleacă şi de la faptul că la nivel judeţean Comisia Judeţeană de Fond Funciar a emis succesiv hotărâri de invalidare şi de validare a propunerii Comisie Locale Nădrag. Adică, a emis, la o distanţă de timp nu foarte mare, două decizii care se bat cap în cap.

În urmă cu câteva zile, condu­ce­rea Comisiei pentru cercetarea abuzu­rilor, corupţiei şi pentru petiţii a prezen­tat în plenul Camerei Deputaţilor un bilanţ al constatărilor făcute în acest caz, concluzii controversate. Preşe­dintele Comisiei, deputatul Ioan Stan a precizat că, cu ocazia audierilor ce au avut loc în comisie, atât a repre­zen­taţiilor Romsilva, cât şi a prefec­tului judeţului Timiş, Mircea Băcală, şi a primarului comunei Nădrag, Liviu Mun­tean, în calitatea lor de preşe­dinţi ai Comisiilor de fond funciar, jude­ţeană şi locală, Comisia a reţinut o se­rie de aspecte ce ridică serioase semne de întrebare atât în planul aplicării normei juridice, cât şi în cel al săvârşi­rii unor fapte cu posibile cono­taţii penale.

Astfel, a precizat Ioan Stan, „sus­ţinerile Regiei Romsilva, referitoare la lipsa vocaţiei succesorale şi, implicit, a dreptului de proprietate, nu au putut fi contrazise nici de Prefectură, dar nici de primar, iar procedura administrativă derulată la nivelul ambelor Comisii de fond funciar dezvăluie serioase lacune în ceea ce priveşte respectarea cadru­lui legal aplicabil, care nu permite in­terpretări şi derogări de la normă”.

Decizii surprinzătoare

Tocmai pentru că au mai existat petiţii pe acest subiect şi pentru că situaţii similare se regăsesc şi în alte zone din ţară (Vrancea, Suceava, Harghita etc.), suprafaţa vizată fiind de 562.000 ha, aflate în proprietatea sta­tului român şi administrarea Romsilva, conducerea Comisiei parlamentare sesizate a luat decizia înfiinţării unei Comisii speciale de anchetă care să verifice la nivel naţional cazurile de acest gen.

Totuşi, plenul Camerei Deputaţi­lor, luând în discuţie cererea Comisiei de cercetare a abuzurilor, a apreciat în urma dezbaterilor pe această temă că nu sunt întrunite condiţiile de fond care să justifice constituirea unei astfel de comisii şi, în consecinţă, iniţiativa a fost respinsă prin votul majorităţii deputaţilor.

Decizia aceasta i s-a părut sur­prin­zătoare deputatului Ioan Stan, pre­şedintele Comisiei pentru cerce­tarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor : „Noi, la Comisie, am discutat cu autorităţile din Timiş şi am înţeles că situaţia este extrem de gravă, mai ales că mai există foarte multe cazuri de acest gen la nivel naţional. Tocmai de aceea am luat decizia înfiinţării acelei Comisii spe­ciale de anchetă care să se ocupe de verificarea felului în care s-au făcut aceste retrocedări. Din motive pe care nu le-am înţeles şi pe care nu le-au precizat, o parte dintre colegii mei au votat împotrivă, fiind imposibilă înfiin­ţarea acelei comisii”.

Cu toate acestea, în condiţiile în care s-au primit noi memorii cu acelaşi obiect, fapt ce dovedeşte că starea de lucruri de la Nădrag poate avea carac­teristicile unui fenomen generalizat, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei De­putaţilor şi-a propus să continue cerce­tările, demarând o anchetă internă.

Din motive foarte greu de înţeles, această anchetă a fost blocată tocmai de instituţia care ar fi trebuit să fie prima interesată ca situaţia să se rezolve : Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

 Ioan Stan mai spune că, deşi ple­nul comisiei a purtat cu Autoritatea Na­ţională pentru Restituirea Proprie­tăţilor numeroase dialoguri menite să ofere o abordare mai eficientă a mo­dului de analiză şi soluţionare a nume­roaselor dosare afla­te pe rolul acestei autorităţi, s-a consta­tat şi în această perioadă că multe din răspunsurile A.N.R.P.-ului sunt forma­le, fără a da nicio perspectivă asupra momentului soluţionării efective.

Proces strămutat la Oradea

Reprezentanţii Primăriei Nădrag spun că, din punctul lor de vedere, lucrurile sunt clare: decizia locală legată de retrocedare a fost confirma­tă ulterior la nivelul judeţean. „Decizia Comisiei Locale de Fond Funciar a fost validată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar, fiind depusă la Pre­fectură”, ne-a declarat Liviu Mun­teanu, primarul comunei Nădrag.

În disputa iscată pe acest subiect între Direcţia Silvică Timişoara şi Aso­ciaţia Forestieră Anonimă Nă­drag, Judecătoria Lugoj a pronunţat o sen­tin­ţă definitivă şi irevocabilă, prin ca­re a validat dreptul Asociaţiei la supra­faţa împădurită revendicată. “Noii asociaţi ai societăţii reclamante sunt moştenitorii deţinătorilor ante­riori ai parcelelor înscrise în Registrul alfabetic a parcelelor moşiei fostei Societăţi Anonime Forestiere Nă­drag”, se preciza în sentinţa instanţei lugojene.

Respectiva hotărâre judecăto­reas­că nu a fost pusă în aplicare de către Direcţia Silvică şi de către Ocolul Silvic “Ana Lugojana”, în a cărui zonă de acoperire se află pă­durea de la Nădrag. Reprezentanţii Ocolului susţin că până nu va fi totul în regulă din punct de vedere al docu­mentaţiei, nu poate fi vorba despre o acţiune de punere în posesie, iar ac­ţiunea de punere în posesie va fi luată în dis­cuţie abia în momentul în care toate documentele vor fi întocmite conform procedurilor legale.

De altfel, Romsilva a iniţiat o ac­ţiune de anulare în instanţă a deciziei prin care s-a dispus retrocedarea. Ema­nuel Munteanu, şeful Ocolului Silvic “Ana Lugojana”, spune cădosa­rul prin care solicită consta­tarea nu­lităţii retrocedării a fost iniţial pe rolul Judecătoriei Lugoj. Cum re­prezen­tanţii Romsilva au ajuns să nu mai aibă încredere în corectitudinea actu­lui de judecată de la Lugoj, pentru că absolut toate procesele de la Lugoj au fost pierdute de Romsilva, indiferent de cauză. “De aceea, am considerat că sunt 99% şanse să-l pierdem şi pe acesta. Ca atare, am solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie strămu­tarea litigiului la Tribunalul Oradea. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au încuviinţat cererea şi au strămutat dosarul la instanţa oră­deană. Avem primul termen de jude­cată pe 9 ianuarie”, mai spune Ema­nuel Munteanu.

Motivaţii ascunse, invocate de ambele părţi

La rândul lor, reprezentanţii Aso­cia­ţiei Forestiere Anonime Nădrag, re­prezentată de omul de afaceri Florin Măran, susţin că felul în care a fost exploatată până acum acea suprafaţă de pădure de către Romsilva este motivul pentru care nu se doreşte pu­nerea în posesie a Asocia­ţiei. Florin Mă­ran, pre­şedinte al Asociaţiei Fores­tiere Anoni­me Nădrag, ne-a declarat că, din informaţiile sale, s-a tăiat abuziv şi exis­tă în acest sens o teamă din partea Rom­silva că vor fi probleme la predare : „De asta vor să amâne cât mai mult. Aceasta e politica lor, să amâ­ne cât mai mult retrocedarea, pes­te tot fac la fel”.

De cealaltă parte, reprezentanţii Romsilva susţin că retrocedările făcute fără o documentare suficientă şi fără verificarea respectării obligaţiilor noilor proprietari duc la situaţii precum cele de la Ciacova, unde reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara recla­mă faptul că şapte - opt persoane care au fost împroprietărite, în urma solicită­rilor de retrocedare, cu suprafeţe mari de pădure, au refuzat să încheie con­tracte de pază cu Ocolul Silvic din zonă şi au mizat pe faptul că acest refuz este considerat o contravenţie, pe când tă­ierile ilegale care au avut loc pe acele suprafeţe rămase fără pază pot fi con­siderate infracţiuni. Ca atare, lemnul tăiat l-au raportat ca fiind furat. Aşa s-a ajuns să se taie în zonă, ilegal, peste 3.500 de metri cubi de lemn.