Domnul Sorin Grindeanu, unul dintre viceprimarii Timişoarei, are, după mai bine de doi ani de conducere a Municipalităţii, o “revelaţie” – la drumurile din Timişoara ritmul de lucru lasă de dorit –, “revelaţie” care nu vine singură, ci la pachet cu soluţia reparatorie – montarea de camere video.
După ce de câteva zile invită presă la “miniexcursii” prin diferite zone ale Timişoarei – unde, în strălucirea blitz-urilor şi în faţa camerelor de luat vederi, domnul viceprimar verifică personal calitatea lucrărilor făcute la drumuri şi modul în care decurge treaba pe şantier, arătând, deci, că-i pasă –, spre finele săptămânii trecute anunţa că a fost sesizat de jurnalişti că nu se lucrează în ritm prea alert, decât în prezenţa reprezentanţilor Primăriei. Şi, cum unui edil îi stă bine să fie receptiv la avertismentele şi propunerile mass-media, Sorin Grindeanu a anunţat că a identificat şi soluţia pentru remedierea acestor probleme (deloc noi, de altfel) : Municipalitatea va monta, experimental în prima fază, camere de supraveghere pe şantierul care se va deschide în curând în Calea Torontalului, iar dacă se acestea vor dovedi un succes (şi, probabil, se vor dovedi), vor fi cumpărate şi alte camere video, pentru fiecare şantier. “Le mulţumesc ziariştilor şi cetăţenilor Timişoarei pentru că sunt alături de mine în acest demers şi îmi semnalează toate neregulile care se înregistrează” a fost o frază măgulitoare din discursul oficial al domnului Grindeanu, care mai spune că, din acest motiv, se simte dator să le arate în direct cum se lucrează.
Acţiunile acestea de inspectare la locul faptei, la fel, grija (ce pare exacerbată în comparaţie cu liniştea de până acum) faţă de trenarea lucrărilor şi, mai ales, măsurile propuse pentru rezolvarea sincopelor nu pot fi luate chiar ca atare, cum sunt prezentate în comunicatele de presă. Pentru că :
1. “Revelaţia” domnului Grindeanu vine cam târziu de la momentul înscăunării sale, pentru a fi reală 100%.
2. Aceeaşi “revelaţie” vine, însă, cam repede ca să fie parte din campania localelor din 2012, pentru a nu exista riscul unor acuze de furt al startului într-o eventuală cursă electorală.
3. Dacă abia acum a aflat de tergiversarea lucrărilor de asfaltare nu e o onoare, la fel cum nu e o onoare nici dacă a ştiut şi abia cum anunţă că va lua măsuri concrete.
4. Dacă domnul Grindeanu era interesat cu adevărat de aceste aspecte în care, acum, se arată atât de implicat, ar fi cerut de mult timp verificarea contractelor, a termenelor de realizare a lucrărilor, şi ar fi luat măsuri la primul semn că lucrurile riscă să scape de sub control. Şi asta fără a avea nevoie de sisteme video ce au menirea de responsabiliza muncitori chiulangii şi şefi de şantier dezinteresaţi – o investiţie inoportună în aceste condiţii de criză (despre care domnul Grindeanu dă asigurări că nu costă mult, fără, însă, să înainteze vreo cifră) şi nejustificată pentru a fi pusă pe cheltuiala Primăriei, care are sau poate avea alte metode de a ţine lucrurile sub control – de exemplu, contracte cu clauze inechivoce. Achiziţia unor astfel de sisteme video ar fi, eventual, în interesul firmelor private care au contractat lucrări de asfaltare, deloc dornice să plătească nemunca propriilor angajaţi.
Un aspect, în toată această discuţie, este cert : priceperea viceprimarului Sorin Grindeanu la sisteme de supraveghere video, pe care le recomandă a fi achiziţionate de Primăria la a cărei conducere contribuie, ceea ce poate garanta ante-factum o alegere inspirată. O garanţie în acest sens poate fi funcţia de director pe care domnul Grindeanu o ocupă, potrivit CV-ului său, postat pe site-ul Primăriei, la o firmă care, printre altele, proiectează şi instalează sisteme video.