Reuniţi, sâmbătă, într-o conferinţă organizată de Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Federaţia Naţională a Patronatelor de Medicină a Familiei, reprezentanţii medicilor de familie au decis ca, la nivel naţional, să nu semneze în acest an contractul-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate, contract despre care consideră că i-ar duce la faliment. Totodată, medicii au decis să conteste în instanţă actele normative ce încalcă drepturile pacienţilor şi medicilor, reclamând că sunt puşi să editeze carduri şi să facă muncă forţată fără să li se asigure chestiuni minime necesare.


Poziţii radicale

În opinia reprezentanţiilor asocia­ţiilor medicilor de familie, contractul-ca­dru cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate “nesocoteşte principiul consolidării bazei pentru a întări în­tre­gul sistem, decapitează liberalismul profesiei medicale, afectează drep­turi­le pacienţilor şi încearcă subjugarea birocratică a medicilor din asistenţa primară, promovând falsa dezbinare şi deprofesionalizarea”.
Preşedintele Asociaţiei Profesio­nale a Medicilor din Ambulatoriu, Cosmin Alexandrescu, a subliniat că dacă me­dicii semnează acest contract, în final vor fi nevoiţi să-şi închidă cabinetele. 
Medicii au căzut de acord asupra faptului că vor continua să practice medicina fie în mod privat, fie în alte ţări, dacă guvernanţii îi obligă la sem­narea contractului.
De asemenea, reprezentanţii Co­legiului Medicilor au mai precizat că vor acţiona în justiţie toate actele norma­tive ce “încalcă legislaţia în vigoare şi drepturile fundamentale ale pacienţilor şi medicilor”, anunţând şi sesizarea Uniunii Europene privind “gravele încălcări ale directivelor europene”.


Informatizarea – “pasată” pe medici

Medicii de familie consideră că noi­le prevederi legale “aruncă povara finanţării Programului de Informati­za­re asupra medicilor, care, pe lângă fali­men­tarea evidentă, vor fi din nou depro­fe­sio­nalizaţi, fiind obligaţi să presteze ser­vicii (de editare a cardurilor) care nu au legătură cu pregătirea profesională specifică, cu contractul lor şi care, mai ales, dezavantajează grav pacienţii”.
Nemulţumiri a ridicat şi instituirea obligativităţii permanenţei, conside­rată o “muncă forţată, fără asigurarea unei finanţări decente şi a condiţiilor legale de funcţionare a centrelor de permanenţă”.
Totodată, impunerea plafoanelor orientative de prescripţii la medica­men­te atrage după sine, consideră medicii de familie, alegerea pacienţilor ce con­sumă mai puţine resurse, astfel că me­dicii sunt obligaţi să devină “cerberi”.
Reprezentanţii medicilor de fami­lie au cerut intervenţia primului ministru pentru a rezolva “modul haotic în care Ministerul Sănătăţii înţelege să gestio­neze criza sistemului de sănătate” şi au anunţat că vor cere organismelor de con­trol abilitate să verifice modul în care Casa Naţională de Asigurări de Sănă­tate a gestionat banii contribuabililor. În plus, medicii vor solicita spriji­nul pacienţilor prin strângerea de sem­nături privind “nemulţumirea lor asu­pra lipsei de transparenţă a modului în care banii lor sunt gestionaţi”.
Preşedintele Asociaţiei pentru Pro­tecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a de­clarat că pacienţii sunt solidari cu me­dicii şi că nu se vor întoarce împotriva acestora. În opinia sa, nepăsarea şi aro­ganţa de care dau dovadă Ministerul Sănătăţii şi C.N.A.S. merită depunerea unei plângeri penale, pentru că altfel s-ar putea pierde vieţi.
În Timiş sunt în momentul de faţă, în contract cu Casa Judeţeană de Asi­gurări de Sănătate, 494 de medici de familie. Potrivit unor reprezentanţi ai medicilor de familie timişeni, pe 22 fe­bruarie se va organiza o consfătuire ju­deţeană, în care se va hotărî ce mă­suri trebuie luate, faţă de obligativitatea semnării acestui contract cadru.


Medicii ameninţă cu emigrarea

În semn de protest, medicii de familie îşi vor depune cererile de ob­ţi­nere a certificatelor de conformitate, procedură premergătoarea emigrării în străinătate.
În 2010, mai mult de 200 de cadre medicale timişene au cerut eliberarea unor astfel de certificate profesionale curente, mai multe solicitări de acest gen fiind înregistrate doar în Bucureşti – 947, Cluj – 403 şi Iaşi – 253.
Din cei 202 medici timişeni care au făcut cerere să părăsească ţara în 2010, pentru a lucra în străinătate, 74 optează pentru Germania, 55, pentru Marea Britanie iar 36, pentru Franţa.
La nivel naţional, din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, numărul cadrelor medicale care au solicitat documentaţiile nece­sare plecării în străinătate este foarte mare – astfel, s-au primit 18.200 de so­licitări privind recunoaşterea califi­că­rilor profesionale din partea medicilor, a dentiştilor şi a farmaciştilor, şi 11.500 de astfel de solicitări din partea asisten­ţilor medicali şi a moaşelor. Peste 4.500 de astfel de solicitări sunt în prezent în curs de rezolvare. Totalul este şocant : 30.000 de cadre medicale au părăsit sau se pregătesc să părăsească România.