Agerpres:
editia 24 - 27 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
 24°C Umiditate:69% Viteza vantului:32 KMH Vizibilitate:11 km  3.5538 0.014905Editorial | 29 octombrie - 1 noiembrie 2009 | Melania CINCEA
  
Revolutie si involutie
Un spectacol grandios, de imagine, cuvant si muzica - sub coordonarea directorului Operei de Stat din Viena, Ioan Hollender -, organizat in centrul Timisoarei, in zilele care vor marca 20 de ani de la evenimentele din Decembrie ‘89, reprezinta omagiul adus de Municipalitate, de Filarmonica "Banatul" si de Opera Romana celor care au murit atunci, un multumesc celor care au iesit in strada, infruntand gloantele si riscandu-si viata, sperand la un viitor mai bun, dar si un moment de rememorare, pentru unii, de cunoastere, pentru altii, a acelor momente.
Oamenii care au iesit atunci in strada, familiile celor ucisi vor mai avea parte de o surpriza, in preambulul comemorarii celor doua decenii de la evenimentele din ‘89. O parte din revolutionari - cei grupati in Loja Organizatiilor de Revolutionari din Romania - au incheiat un acord cu P.S.D.-ul, condus de Mircea Geoana, social-democratul cu "spirit liberal", cum il caracteriza, zilele trecute, Dinu Patriciu, care il si vede premier pe omul care a declarat public ca a preluat stafeta de la Ion Iliescu. Motivul acestui acord, "un document de suflet", cum il prezinta domnul Geoana? "Lupta impotriva dictaturii care se preconizeaza", sustin revolutionarii L.O.R.D.- lugojeanul Petrica Balint si timisoreanul Tudorin Burlacu. Daca peste hilaritatea motivului invocat oficial poti trece relativ usor - in fond, fiecare voteaza cu cine il lasa constiinta sau interesul, fie si calcand in picioare principii -, peste acordul in sine e mai dificil de trecut cu vederea... Este greu de inteles decizia L.O.R.D., "structura cea mai reprezentativa a asociatiilor de revolutionari", dupa cum ii preamareste Ion Iliescu - o declaratie care, in paranteza fie spus, uimeste atata vreme cat vine din partea unui fost presedinte care a evitat, pe tot parcursul mandatelor, sa vina la Timisoara, la comemorarea Revolutiei si care, in 1992, a fost primul premiat de catre Societatea Timisoara, cu premiul "Secera si ciocanul", acordat "pentru efortul deosebit depus intru conservarea si sustinerea sistemului si structurilor (neo)comuniste in Romania" - si amicitia care ii leaga de domnul Iliescu, atata vreme cat se presupune nu doar ca au iesit in strada, in Decembrie, manati de aceleasi idealuri cu ale altor revolutionari, ci si ca, ulterior, si-au vazut visuri spulberate in anii de tergiversari ale procesului Revolutiei de la Timisoara. Ironia soartei face ca acordul acesta sa fi fost gandit probabil in acelasi timp in care un revolutionar (neafiliat la L.O.R.D.), Teodor Maries, fusese gata sa moara pentru un ideal. 74 de zile s-a aflat in greva foamei - in semn de protest fata de tergiversarea deliberata, timp de 20 de ani, a cercetarilor Justitiei "fata de crimele neocomuniste comise la caderea oficiala a comunismului, in 1989 si 1990", fata de refuzul autoritatilor de a face publice documentele din dosarele Revolutiei si Mineriadei, in ciuda sentintei C.E.D.O. -, fara ca unul dintre oamenii care au semnat acum "documentul de suflet" sa se fi aratat interesati de soarta protestatarului, fara sa se fi lansat in acuzatii publice la adresa celor care au sabotat aflarea adevarului. Ce voia domnul Maries? Doar adevarul complet in cazul "masacrului din decembrie", cum il numeste, soldat cu peste 1.600 de morti, peste 4.000 de raniti, din care mare parte dupa 22 decembrie, si adevarul privind "fratricidul din iunie 1990". Poate, omologii domnului Maries, de la L.O.R.D., vor avea initiativa de a-si invita partenerii de acord, dar si pe familiile celor care au murit impuscati, inainte si dupa 22 decembrie ‘89, sa vina la Timisoara, in ziua grandiosului spectacol, sa vorbeasca public macar despre "dosarul Revolutiei"...       |
