Evenimentele produse recent în Japonia, unde un cutremur de amploare a creat situaţii de risc la o serie de reactoare nucleare, a stârnit îngrijorări şi în spaţiul european. În acest context, au apărut solicitări de verificare a rezistenţei centralelor nucleare din ţările comunitare, în eventua­litatea unor catastrofe similare.


Austria cere verificări în tot spaţiul comunitar

Ca urmare a evenimentelor din Ja­ponia, Austria a anunţat că va solicita U.E. să efectueze teste la centralele nu­cleare din Europa, pentru a le evalua rezistenţa în eventualitatea producerii unor catastrofe naturale similare celor din arhipelagul nipon. Ministrul austriac al Mediului, Nikolaus Berlakovich, a declarat că a înaintat o cerere în acest sens în cadrul unei reuniuni a miniş­trilor de Mediu din statele membre, care a avut loc în 15 martie. “Testele respective ar trebui să includă verifica­rea siguranţei centralelor nu­cleare, în cazul unui cutremur, şi sta­rea siste­mului lor de răcire”, a men­ţionat ofi­cia­lul austriac, care a mai de­clarat că Eu­ropa ar trebui să îşi revizu­iască poziţia asupra energiei nucleare.

Austria se declară, în acest context, un adversar puternic al energiei nuclea­re, criticând ferm decizia Germaniei, din 2009, de a prelungi durata de func­ţionare a 17 centrale nucleare. În plus, ecologiştii austrieci au făcut un apel pentru închiderea reactoarelor din apro­pierea Sloveniei şi a Slovaciei.

Ca reacţie la solicitarea Austriei, zeci de mii de oameni au protestat în Germania împotriva planurilor Guver­nului de a prelungi durata de viaţă a centralelor nucleare. Organizatorii protestului au precizat că evenimen­tele din Japonia au dovedit că energia rezultată din centralele nucleare este produsă printr-o metodă prea riscantă.

Cancelarul Angela Merkel, al cărei Guvern a extins durata de viaţă a centralelor nucleare din Germania, anul trecut, a încercat în acest context să asigure cetăţenii că toate centralele nucleare germane sunt sigure : “Ştim cât de sigure sunt centralele noastre şi că nu ne confruntăm cu o ameninţare aşa mare din partea unui cutremur sau a unui val tsunami”.


Toro Laszlo, expert în protecţie radiologică : “Un accident grav la centrala de la Cernavodă ar afecta toată România”

În România, începând din 2008, când s-a anunţat că Guvernul caută locaţia unei a doua centrale nucleare, organizaţiile ecologiste s-au străduit să lanseze avertismente publice le­ga­te de riscurile energiei nucleare. Foarte multe controverse au iscat şi discuţiile legate de stabilirea unei locaţii a noii centrale nucleare, fiind analizate pes­te 50 de posibile areale de amplasa­ment în ţară, inclusiv în Timiş. Până la urmă, s-a con­venit că locaţia cea mai bună pen­tru o cen­trală nucleară este între Fă­găraş şi Tălmaciu, pe Olt, centrala ur­mând a fi pusă în funcţiune în 2025.

Toro Laszlo, expert timişean în protecţie radiologică, acreditat de Comisia Naţională pentru Controlul Ac­tivităţilor Nucleare, spune că, în eventualitatea unui accident similar celui din Japonia, înregistrat la cen­trala nucleară din Cernavodă, în pe­ricol ar fi întreg teritoriul României, dar admite că acest scenariu este foar­te puţin probabil. “În eventualitatea unui accident major la centrala de la Cernavodă, ar fi afectat nu doar Timişul, ci tot teritoriul României. Însă acest lucru este foarte puţin probabil, Centrala de la Cernavodă având prevăzută o anvelopă de pro­tec­ţie, care limitează mult efectele unui eventual accident. Nu se com­pară cu ce s-a întâmplat la Cernobîl, unde nu exista o astfel de anvelopă de protec­ţie, iar centrala era construită aseme­nea unei fabrici obişnuite. La Cerna­vodă sunt bariere fizice care limitează mult o eventuală explozie. Nu s-ar întâmpla un eveniment simi­lar celui de Cernobîl nici în eventua­litatea în care s-ar produce un cutre­mur care ar avea epicentrul în ime­diata veci­nătate a centralei”.

În privinţa “testelor de stres”, solicitate la nivel comunitar în pri­vinţa centralelor nucleare din spaţiul european, explică Laszlo Toro, acestea au mai mult rolul de a evalua riscul seismic al clădirilor care le adă­pos­tesc, precum şi riscul unor incendii de pro­porţii generate de conductele de gaz metan, în even­tualitatea unui cutremur.