Risc de blocare de conturi pentru Primăriile care au avut proiecte europene eşuate

Nu întotdeauna proiectele de finanţare europeană câştigate în Timiş, de către Primării, duc la o poveste de succes. Sunt cazuri în care greşeli făcute la nivel local sau judeţean duc la situaţii-limită în care, din cauza neregulilor semnalate în derularea proiectelor, structurile europene care au asigurat finanţarea cer restituirea investiţiei. În astfel de cazuri, o Primărie riscă blocarea conturilor şi o situaţie similară falimentului, fiind nevoită să ramburseze o sumă uriaşă într-un interval scurt de timp. Ca zonă unde s-a reuşit atragerea unor fonduri importante, Timişul nu duce lipsă nici de proiecte eşuate care le dau mari bătăi de cap autorităţilor locale.

Proiecte defecte

La ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Timiş s-a luat în discuţie, în plen, şi situaţia legată de monitorizările care se vor face la nivelul judeţului, în urma solicitării Comisiei Europene de a se verifica toate proiectele pe compo­nenta de infrastructură care au bene­ficiat de finanţări prin Programul Operaţional Regional. Deşi, conform conducerii C.J. Timiş, la acest gen de proiecte nu au fost identificate pro­bleme, există o serie de situaţii destul de neclare legate de alt tip de proiecte implementate de o serie de Primării. “În judeţ sunt câteva Primării care ris­că blocarea conturilor pentru că nu putut încheia, din lipsă de resurse fi­nanţare, proiectele cu care s-au anga­jat, cu cofinanţările de rigoare”, a aver­tizat preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc, anunţând că aceste instituţii sunt în atenţia C.J. Timiş.

Unul dintre cazurile nominalizate este cel al Primăriei Ciacova, oraş în care s-a derulat începând cu anul 2006, prin fonduri Phare, un proiect zonal integrat, numit Eco-Ciacova, proiect realizat în vederea reabilitării, dez­voltării şi modernizării sistemului de gestionare a deşeurilor menajere. Solicitantul proiectului a fost Consiliul Local al Ciacova, iar partenerii săi au fost Consiliile Locale ale comunelor Ghilad, Jebel, Pădureni, Liebling şi Giera. Din respectiva finanţare, în va­loare de 623.214,81 euro neram­bursa­bili şi 70.540,19 euro cofinanţare bene­ficiar, se dorea realizarea unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor, cu 4.000 de pubele, patru containere şi 1.400 de recipienţi de compost, a unei staţii de compostoare a deşeurilor bio­degradabile şi a unei staţii de compac­tare şi transfer a deşeurilor reziduale.

După cum susţine conducerea Primăriei Ciacova, cu proiectul au existat probleme de la început, pentru că licitaţia pentru proiectant a avut loc în 2007, în 31 decembrie acelaşi an trebuind să fie gata proiectul, dar cei care au câştigat licitaţia nu s-au mai ocupat de conceperea proiectului, re­nunţând la contract. În 2008 s-a schim­bat conducerea Primăriei, iar noul primar, Filip Petru, a cerut să se facă o altă licitaţie pentru alt proiec­tant, însă nu a primit acceptul Minis­terului Dez­voltării pentru că în sep­tembrie 2008 se încheia finanţarea Phare 2004. Pri­măria a dat în judecată primul proiec­tant care şi-a adjudecat proiectul şi abia în 2009 i s-a permis să facă licitaţie, în urma căreia s-a găsit alt proiectant şi s-a făcut alt proiect. În octombrie 2009 s-a realizat licitaţia pentru constructor, dar timpul – mai pre­cis termenele-li­mită impuse în pro­iect nu au mai per­mis realizarea unei staţii de sortare pentru deşeuri, pre­cum şi a staţiei de compactare şi com­post. Acum Primă­ria face demersuri pentru a se recu­noaşte implementarea parţială a pro­iectului, considerând că “motivele de nefinalizare au fost obiective”.

Demers finalizat în instanţă

“Problema e că la noi proiectul s-a implementat parţial, s-au făcut o parte din investiţii, sumele au fost cheltuite corect. Cei de la Agenţia de Dezvoltare Regională ne-au dat asigurări că pu­tem implementa pe mai departe pro­iectul. Lucrările au fost întârziate, iar acum se contestă graficul de imple­men­tare şi se solicită restituirea banilor. Cei care se ocupă de derularea progra­mului Phare vor să restituim toate su­mele cheltuite pe acest proiect”, spune viceprimarul oraşului Ciacova, Dacian Răzvan Ghera.

Situaţia este tensionată, pentru că rambursarea imediată a sumelor de ordinul sutelor de mii de euro ar duce la blocarea conturilor Primăriei, la im­posibilitatea plăţii salariilor funcţio­narilor şi la o stare de semi-faliment a unităţii administrative teritoriale.“Noi acum suntem în instanţă, avem urmă­torul termen în toamnă, procesul se judecă la Curtea de Apel Timişoara. Nu ştiu ce se va întâmpla dacă vom pierde, mi-e greu să vă spun cum s-ar putea rezolva situaţia în acest caz”, preci­zează viceprimarul oraşului Ciacova.

Cazul de la Ciacova nu este singular

Situaţia de la Ciacova nu este una unicat. Reprezentanţii C.J. Timiş confirmă că mai sunt situaţii de acest gen. Cu semnul întrebării, în sensul că există neînţelegeri legate de modul de implementare mai este, de exemplu, un proiect pe mediu preluat de  asocie­rea de comune Variaş - Sânandrei - Sat­chinez, cu lider de proiect Satchinez. “Au existat nişte neînţelegeri legate de firma cu care s-a lucrat. Noi am ieşit din proiect, nu am mai vrut să continuăm în aceeaşi formulă”, spune primarul din Satchinez, Ioan Dan Florin.

Preşedintele C.J. Timiş, Con­stan­tin Ostaficiuc, anunţă că toate proiec­tele care au probleme sunt în atenţia Consiliului, încercându-se identificarea unor soluţii, chiar dacă responsabile au fost autorităţile contractante şi nu C.J. Timiş : “Noi încercăm să le dăm asis­tenţă şi să-i ajutăm pentru că nu au ştiut să-şi gestioneze la momentul res­pectiv resursele financiare”.

La rândul său, Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a C.J. Timiş, susţine că la Consiliu nu au venit solicitări de acordare de sprijin, pe situaţii de acest gen, dar nici nu prea avea C.J. Timiş cum să ajute Primăriile în cauză. “Finanţările pentru ele se dau de la nivelul Ministerului Finanţelor. În varianta în care vom mai primi bani defalcaţi pe cota de TVA, îi vom împărţi în funcţie de priorităţi, în special la Primăriile care au probleme cu asigurarea de cofinan­ţări pentru proiectele implementate. Din păcate, în ultima perioada nu ni s-au mai repartizat bani în acest sens, probabil din cauza acestei situaţii legate de deficitul bugetar”, mai spune Viorel Sasca.

Sute de proiecte, pe liste de rezervă

Încurajaţi mereu să reali­zeze proiecte de finanţare euro­peană, şi constatând că de la bu­get nu mai primesc nici mă­car sumele minime care să le asi­gure realizarea unor in­ves­tiţii, Primăriile din zona de vest a ţării au încercat să conceapă, să promoveze şi să imple­menteze proiecte de finanţare europea­nă. Multe nu aveau însă nici spe­cialiştii necesari, nici experien­ţă în acest sens, şi au fost ne­voite să apeleze la firme de con­sultanţă, care au per­ceput sume mari pentru re­dactarea de proiecte, fără să le dea vreo garanţie legată de ac­ceptarea respectivelor finan­ţări.

Multe Primării nu au ştiut sau au aflat prea târziu despre date­le-limită de depunere ale unor proiecte şi au alocat bani degea­ba pentru realizarea unor pro­iecte care nu au fost nici măcar primite pentru evaluare. Din cele 695 de proiecte depuse în vestul ţării pe Programul Ope­raţional Regional (foarte multe dintre ele fiind făcute de Pri­mării, pentru finanţări lega­te de investiţii de infrastruc­tură), doar 134 au fost con­tractate. Din restul, o mică parte sunt în reevaluare, însă majori­tatea au fost tre­cute pe listă de rezervă, şi acolo vor rămâne. Banii daţi pe aces­te proiecte de către primării pot fi consideraţi bani pierduţi.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul proiectelor Phare, unde au existat componente de proiecte în care din 30 de pro­iecte depuse, doar nouă au fost finanţate, restul fiind necâş­tigătoare, listele de rezervă pe care erau puse aceste proiecte fiind desfiinţate odată cu sista­rea programului de finanţare.

Controale anemice

Deşi sumele vehiculate în programele de finanţare sunt extrem de mari şi există riscul comiterii unor fraude sau al apa­riţiei unor greşeli cu con­se­cinţe grave, controalele fă­cute în Timiş, legate de pro­iectele cu finanţare europeană deru­late, sunt extrem de puţine şi adesea au o finalitate incertă.

De exemplu, anul trecut Autoritatea de Audit de pe lân­gă Curtea de Conturi a Româ­niei, prin Oficiul Regional de Audit Timiş, a avut doar două misiuni de verificare a corec­titudinii derulării finanţărilor prin Programul Operaţional Regional. În urma unei astfel de misiuni, întinse pe trei luni, în perioada februarie - aprilie 2010, în urma verificării chel­tuielilor făcute prin Programul Opera­ţional Regional nu s-a dat nicio sancţiune, ci doar două “reco­mandări pentru îmbună­tă­ţirea activităţii de implemen­tare a proiectelor realizată de bene­ficiarii de fonduri, care au fost implementate în anul 2010”, consemnează reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regio­nală Vest.

Tot anul trecut a existat o a doua misiune de audit, des­făşurată în Timiş, în intervalul septembrie - octombrie, mi­siune de audit care a avut sco­pul de a“preveni erorile şi ne­regulile”. În urma acestui con­trol întins pe două luni, nu numai că nu s-au dat niciun fel de sancţiuni, dar nu au mai fost realizate nici măcar reco­man­dări, semn că totul funcţio­nea­ză perfect. Lucru care, raportat la experienţele anterioare le­gate de derularea contractelor cu finanţare europeană în ves­tul ţării, este destul de greu de crezut.