Consumul variat de fructe şi legume diminuează riscul de declanşare a unor tipuri de cancer pulmonar în cazul persoanelor care fumează, este concluzia unui studiu publicat în Statele Unite ale Americii.


Medicul H. Bas Bueno-de-Mesquita, de la Institutul Naţional pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda, coordonatorul cercetării, a declarat că, deşi renunţarea la fumat reprezintă acţiunea preventivă cea mai importantă în ceea ce priveşte reducerea riscului de declanşare a cancerului pulmonar, consumul mai multor varietăţi de legume şi fructe poate reduce şi el acest risc, indiferent de cantitate.
Studiul, publicat în revista “Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention”, editată de Asociaţia de Cercetări Împotriva Cancerului din SUA, a fost efectuat, anunţă Mediafax, pe un eşantion de 450.000 de europeni, dintre care 1.600 sufereau de cancer pulmonar. Riscul de carcinom pulmonar cu celule scuamoase s-a dovedit a fi considerabil mai mic în cazul voluntarilor care consumau o varietate mare de fructe şi legume.
Potrivit autorilor, varietatea de fructe şi legume consumate pare a fi mai importantă decât cantitatea, în ceea ce priveşte prevenirea acestui tip de cancer. Cercetătorii au studiat efectele consumului a 14 soiuri de fructe şi 26 de varietăţi de legume, indiferent dacă acestea erau consumate în stare proaspătă, uscată sau în conserve.


Primul factor de risc genetic asociat cu migrenele obişnuite, descoperit de cercetători

Primul factor de risc genetic asociat cu formele obişnuite de migrenă a fost descoperit de geneticieni, fapt care ar putea conduce la punerea la punct a unor noi terapii eficiente împotriva acestei afecţiuni dureroase.

Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în revista “Nature Genetics”, au examinat profilul genetic pentru peste 50.000 de persoane, pentru a putea face o comparaţie între oamenii care suferă de migrenă şi celelalte persoane. Potrivit Mediafax, oamenii de ştiinţă au identificat o mică variaţie a ADN-ului care cauzează o creştere cu o cincime a riscului de apariţie a migrenei.
Studiul a fost coordonat de Aarno Palotie, directorul unui consorţiu internaţional din cadrul companiei britanice Trust Sanger Institute.
O legătură de ordin genetic a fost deja pusă în evidenţă pentru anumite forme rare de migrenă, însă acest studiu a evidenţiat pentru prima oară un factor genetic asociat cu formele obişnuite ale acestei afecţiuni. Specialiştii spun că acumularea de glutamat în zona în care au loc sinapsele dintre neuroni ar putea avea un rol declanşator pentru crizele de migrene. Dacă această teorie se confirmă, împiedicarea formării acestor acumulări ar putea deveni ţinta unor noi terapii promiţătoare, consideră autorii studiului.
În Europa, aproximativ 300 de milioane de persoane – 17% dintre femei şi 8% dintre bărbaţi – suferă de migrene.