Se poate spune că politicile de austeritate bugetară se aplică la nivelul ministerelor oricum, numai consecvent nu. Astfel, dacă pe unele sectoare se fac tăieri susţinute de drepturi salariale, şi reduceri masive de cheltuieli, în alte zone ale aparatului bugetar restrângerile de cheltuieli, programate de luni de zile, se anulează, pe considerentul că s-au găsit fonduri necesare pentru ca respectivele restructurări să nu se mai deruleze.

La sfârşitul săptămânii trecute, vestea plafonării majorării salariilor în Educaţie a venit concomitent cu ştirea conform căreia, deocamdată, se amână cele 10.000 de disponibi­lizări programate în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru că s-a realizat o “infuzie” de fonduri. Ambele anunţuri publice au stârnit nedumerire în Timiş.


Creşteri salariale stopate în învăţământ

Guvernul anunţa, la sfâr­şi­tul săptămânii trecute, o măsu­ră care inflama sindicatele din sistemul educaţional : va pro­mova în Parlament, posibil prin angajarea răspunderii, un pro­iect de act normativ care să pla­foneze majorarea salariilor pentru profesori, pe conside­ren­tul că economia nu poate su­por­ta la acest moment o creş­tere sa­la­rială de 50%. “Astăzi, Româ­nia nu îşi poate permite să plă­teas­că majorarea salariilor profe­so­ri­lor cu 50%. În momentul de faţă, în România, datorită unor practici judiciare neuniforme, există profesori care au majorate salariile cu 50% şi alţi profesori care au salariile nemajorate cu 50%. Ar fi ideal şi de dorit ca România să aibă resurse finan­ciare prin care să poată acoperi creşterile financiare de 50%, aşa cum au fost adoptate în 2008”, a declarat Emil Boc.

Potrivit premierului, majo­rarea salariilor cu 50% în Edu­caţie presupune pentru acest an un efort bugetar suplimentar de aproximativ 500 de milioane de euro, bani pe care România nu îi are şi nici nu îi poate asi­gura dintr-un împrumut extern fără a încălca ţinta de deficit stabilită cu F.M.I.

“Cu riscul de a fi impopular, vreau să le spun românilor lu­crurile pe nume : nu se poate de­cât atât cât avem, nu vom promite mai mult decât econo­mia îşi poate permite în mo­men­tul de faţă. Ceea ce există se poate acorda în momentul de faţă, adică plata la timp a sala­rii­lor, pensiilor, dar fără popu­lisme şi fără lucruri fără aco­perire”, a mai afirmat primul-ministru.


Sindicatele au reacţionat prompt

Cum era de aşteptat, sindi­catele din Educaţie au răspuns prompt la anunţul Guvernului, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicitând ca atât prim-ministrul Emil Boc, cât şi ministrul Educaţiei, Da­niel Funeriu, să-şi dea demisia.

Şi în Timiş reprezentanţii sindicatelor din Învăţământ au reacţionat rapid la intenţia anun­ţată de plafonare a sala­riilor. Ra­du Bilavu, preşedin­tele sin­dicatului „P.P. Neveanu“ Timiş, ne-a declarat că sindicatul pe care îl reprezintă va iniţia în perioada următoare o serie de acţiuni de protest de amploare şi că, dacă se vor promova ace­laşi gen de politici salariale în Edu­caţie, cadrele didactice vor pă­răsi masiv sistemul educa­ţional. “De la începutul acestui an şcolar au fost zeci de profesori din Timiş care au părăsit siste­mul din cauza salarizării. La fel, şi educatorii, cei din sistemul preşcolar. Cu salarii de 400 - 500 de lei, oamenii nu mai pot rezis­ta. Trebuie să mergem noi pe la Primăriile din judeţ, să facem demersuri pe lângă primari să le deconteze cheltuielile de trans­port celor care fac naveta. Sunt destule cazuri în care cadrele didactice sunt nevoite să achite şi aceste cheltuieli de trans­port, şi mai rămân cu 300 de lei. Cu aceşti bani evident că nu-şi mai permit luxul de a rămâne în învăţământ”.

La rândul său, Marian Uţă, liderul judeţean al Federaţiei Edu­caţiei Naţionale, spune că măsura de plafonare a salariilor în sistemul educaţional era pre­vizibilă şi că ea va duce la orga­nizarea de acţiuni de protest de mare amploare, care s-ar putea finaliza cu grevă generală sau chiar îngheţarea anului şcolar. “Sunt drepturi câştigate în ins­tan­ţă care, iată, sunt anulate acum de către Executiv. Mă în­treb cum se mai respectă în Româ­nia principiul separării puterilor în stat. Se pare că şi puterea ju­de­cătorească, şi cea legisla­tivă au ajuns să aibă un caracter for­mal, într-o ţară guvernată prin ordonanţe de urgenţă. Şi aşa au plecat din Învăţământ, din Timiş, în ultimele luni, mulţi profesori”, susţine liderul sin­dical timişean care estimează că, în perioada următoare, ple­ca­rea din sistem a cadrelor didac­tice calificate se va amplifica.


La M.A.I. s-au găsit bani

Dacă pentru sistemul edu­ca­ţional nu mai sunt bani, în alte zone bugetare s-a reuşit să se găsească o moda­litate de a se asigura “infuzii” de fonduri care să ducă la nea­pli­carea mă­surilor de austeri­tate bugetară programate.

Astfel, la M.A.I. s-a anunţat că se amână cele 10.000 de disponibilizări anunţate încă de la începutul anului şi stabilite iniţial pentru 1 aprilie. S-au dat asigurări în acest sens că “s-au găsit soluţii la nivelul minis­te­rului pentru a fi plătiţi în conti­nuare toţi an­gajaţii”. Aceasta deşi în bugetul ministerului pentru 2011 s-au pre­văzut dispo­nibilizarea a 18.000 de angajaţi, în două etape.

“După părerea mea, în Poliţie cel puţin, actualele scheme de personal vor fi păs­trate şi nu se vor face dispo­nibilizări. Nu se pune problema de scheme de personal exce­dentare, în Timiş cel puţin. În privinţa argumentului adus, cel al limitării la un anumit număr de lucrători în structurile de or­dine publică, care să depindă de numărul populaţiei, criteriu promovat în spaţiul vest-euro­pean, s-a făcut o interpretare eronată. La noi s-a stabilit că ar fi un număr prea mare calcu­lându-se şi poliţiştii, şi jandar­mii, şi cei din S.R.I., poate şi angajaţii din Prefecturi. Or, acel standard european făcea referire strict la numărul de poliţişti raportat la populaţie. Iar în Poliţie în niciun caz nu s-a plusat mult pe schemele de personal, în aşa fel încât să fie justificată efectuarea de dispo­ni­bilizări. Scheme excedentare de personal sunt, poate, mai multe în structurile de jandarmi sau la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă”, precizează comisarul-şef Doinel Malcoci, liderul timişean al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor.

Conducerea Prefecturii Ti­miş apreciază, la rândul ei, că nu din cadrul aparatului Prefec­turii ar trebui să se facă disponi­bilizările anunţate în cadrul M.A.I. “La noi în niciun caz nu se poate vorbi despre sche­me excedentare de perso­nal. Şi ultima dată când s-au dispus disponibilizări au fost daţi afară funcţionari de la noi, iar «uni­formiştii» au fost excep­taţi. Poa­te ar trebui să se mai schim­be lucrurile, din acest punct de vedere”, crede subprefec­tul de Timiş Zoltan Marossy.


Primele, sacrificate pentru a evita disponibilizările

În cadrul M.A.I., propu­nerile iniţiale legate de crite­riile pe baza cărora să se facă disponibilizări au stârnit extrem de multe discuţii şi controverse, în special la nivelul sindicatelor.

De exemplu, pentru poli­ţişti, se propunea eliminarea din sistem a celor în cazul că­rora se pronunţaseră hotărâri judecătoreşti de condamnare la închisoare cu suspendare sau care dispuneau amenzi penale. Favoriţi pe lista de disponi­bili­zări erau şi cei care primiseră sancţiuni sub formă de mus­trare, avertisment, diminuare salarială sau retrogradare, din motive disciplinare.

“Aceste criterii au fost tri­mise la toate inspectoratele din ţară, pentru ca şefii de inspec­torate să se pronunţe în pri­vinţa lor, să formuleze pro­pu­neri, adăugări sau obiecţii”, ne-a declarat Vasile Lincu, liderul Sindicatului “Pro Lex”, al Poli­ţiştilor şi Agenţilor Vamali.

Totuşi, apreciază liderul sindical, M.A.I. va renunţa în cele din urmă la efectuarea de disponibilizări, acceptând o propunere făcută de sindicate, de diminuare a unor sporuri şi bonificaţii salariale – acordate discreţionar şi pe nedrept, după cum apreciază liderii de sin­di­cat. “E vorba despre acel spor pen­tru lucrări de excepţie, pe care şi-l autoatribuiau, discreţionar, şefii, şi de măririle salariale de 20% acordate în locul fostului salariu de merit, aplicabile la 25% din personalul din Poliţie. Deşi se prevedea, în legislaţie, că acest spor, care s-a suspen­dat să se dea, pe baza listelor stabi­lite în 2009, pentru anul 2010 pe o perioadă limitată, tranzitorie, urmând ca de anul trecut să se sisteze compet acordarea sa, până la urmă au fost foarte mul­te sectoare unde acest spor, de regulă auto-atribuit de şefi, s-a permanentizat. Aşa s-a ajuns ca unii şefi, luând cumulat, şi acel spor pentru lucrări de excep­ţie, şi acel salariu de merit încasat nelegal, şi indemnizaţia de con­ducere de 30%, să-şi duble­ze practic salariile, în condiţiile în care în tot sistemul bugetar s-au făcut reduceri de salarii. Am ajuns în sfârşit, în această privinţă, la un punct de vedere comun cu conducerea M.A.I. Ast­fel, dacă aceste sporuri acordate nelegal şi nedrept se sus­pendă, atunci există sufi­cie­nte fonduri încât să nu se mai facă disponibilizări, şi mai rămân şi bani în plus”, explică Vasile Lincu.