România, campioană europeană la preţuri mari pentru energie

La fel ca în multe alte domenii, deşi veniturile salariale obţinute de români sunt cu mult sub media europeană, preţurile practicate la energia electrică se situează printre cele mai mari din Europa. Este o informaţie confirmată de Eurostat, care vine cumva în sprijinul ideii că, în domeniul energetic, statul nu ar fi trebuit să realizeze privatizări. Sau, dacă înstrăinarea sectoarelor energetice vitale era inevitabilă, statul ar fi putut să-şi ia nişte minime măsuri de prevedere pentru a institui un control strict al pieţei de energie. Nu se întâmplă însă aşa în prezent, controlul local lipsind cu desvărşire pe unele sectoare energetice.

Energie scumpă pentru cei mai săraci europeni

Deşi România se regăseşte printre statele comunitare cu cel mai mic venit mediu pe cap de locuitor şi are şi unele dintre cele mai scăzute cuantumuri ale salariului minim pe economie din tot spa­ţiul european, nu puţine sunt sectoarele în care preţurile pentru bunuri şi ser­vicii plătite de români sunt printre cele mai mari din Europa. Conform unui studiu Eurostat recent, legat de preţu­rile practicate pe piaţa energiei, româ­nii se regăsesc printre europenii care plă­tesc cea mai scumpă energie electrică. Astfel, în România se plăteşte, potrivit statisticilor Eurostat, cu patru euro în plus pe suta de kilowaţi faţă de media europeană, adică românii plătesc pe energie electrică mai mult decât fran­cezii, finlandezii, grecii şi britanicii, deşi în toate aceste state venitul mediu pe cap de locuitor este cu mult peste cel al Ro­mâniei. În mod ciudat, un stat vecin – Bulgaria e cel care plăteşte cel mai puţin pentru energie electrică din tot spaţiul european. Cum, ţinând cont de poziţio­narea geografică, soluţiile energetice ale României şi Bulgariei sunt similare, reiese că principala cauză legată de dife­renţele enorme de preţ ale energiei elec­trice dintre cele două ţări ţine de com­paniile care gestionează aceste sectoa­re, şi de politicile de stat din domeniu, care, se pare, în cazul Bulgariei sunt extrem de eficiente, iar în cazul Româ­niei sunt extrem de proaste.

Un gigant electric multi-naţional

În România, compania care distri­buie energie electrică şi în zona Bana­tului, Enel, are circa 2,6 milioane clienţi şi 93.000 de kilometri de reţea. Enel vinde energie electrică prin Enel Energie şi Enel Energie Muntenia. Enel Distribuţie Banat, Enel Distri­buţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Muntenia sunt companiile care se ocupă de gestionarea şi modernizarea reţelei de energie electrică în aceste trei regiuni. Mai nou, Enel operează şi în sectorul energiei regenerabile din România, prin Enel Green Power. Reprezentanţii companiei Enel ţin să precizeze că au investit peste 1,8 miliarde de euro în România, de la intrarea campaniei pe piaţa locală, în 2005. Câştigurile însă, nu sunt men­ţionate în acest context.

Cert este că soluţia de gestionare a pieţei energiei electrice din România, prin privatizări, nu e nici azi prea bine văzută de sindicate. „Părerea mea e că sunt unele sectoare în care statul nu ar fi trebuit să facă privatizări, pentru că s-a dovedit de foarte multe ori că privatizarea în sine a adus deservicii cetăţeanului, care a trebuit să suporte, prin majorări succesive de preţuri, politicile de afaceri şi marja de profit a companiilor care au reuşit să pună mâna pe aceste sectoare strategice. Ceea ce se întâmplă şi azi, când vedeţi că românii plătesc cele mai mari preţuri la energie electrică din zonă e un rezultat direct al acestor politici. La ora actuală statul trebuia să mai deţină monopolul în aceste domenii, pentru a asigura o minimă protecţie socială”, spune Ştefan Gogoşanu, liderul judeţean al confederaţiei sindicale Cartel Alfa.

Lipsă de control la nivel local

Cum furnizarea de servicii precum cele de asigurare a ener­giei electrice presupune o legătu­ră contractuală strânsă între furnizor şi beneficiar, legătură în care pot apărea frecvent scurt-circuite, neînţelegeri sau abu­zuri, statul ar fi trebuit să asigu­re, odată cu privatizarea, un con­trol strict al acestui sector, in­clusiv la nivel local. Acest lucru nu se întâmplă în prezent. În mod normal, pentru orice nere­guli legate de furnizarea şi tari­farea energiei electrice, consu­matorul timişean ar fi trebuit să aibă opţiunea de a iniţia, prin intermediul structurilor de con­trol, o acţiune menită să-i apere drepturile.

Însă în cazuri legate de distribuţia de energie, struc­tura creată pentru apărarea drep­turilor consumatorilor, Oficiul Judeţean de Protecţia a Consu­matorului, nu are decât rolul de curea de transmisie către Bucu­reşti. „Avem în mod curent se­sizări legate de furnizarea de energie electrică, însă în urma reglementărilor legale, noi nu putem să ne ocupăm la nivel lo­cal de aceste cazuri, să facem controale, să dăm amenzi. Aproa­pe toate sesizările legate de furnizarea de energie electrică suntem obligaţi să le înaintăm mai departe la Bucureşti, la Agen­ţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei”, explică Marinela Iliaş, inspector-şef al O.J.P.C. Timiş.

A.N.R.E. nu are însă struc­turi locale de control şi, proba­bil, mulţi timişeni nici nu ştiu de existenţa acestei instituţii, din cauza slabei mediatizări legate de rolul şi competenţele sale.

Astfel, nu o dată, atunci când a fost nevoie de inter­ven­ţia A.­N.R.E., structurile organi­zate de pe plan local, cum e Federaţia Asociaţiilor de Loca­tari Timişoa­ra au trebuit să ape­leze la mijlo­cirea unor parlamen­tari timi­şeni pentru a se face auziţi la nivelul A.N.R.E. „M-am ocupat de realizarea unor întâl­niri în­tre Federaţia Asociaţiilor de Lo­catari Timişoara şi repre­zen­tan­ţii A.N.R.E. De la înce­put, rela­ţia a fost una destul de greu de realizat, şi abia după câteva în­tâlniri succesive, lu­crurile au în­ceput să intre cât de cât pe un făgaş normal”, spu­ne senatorul timişorean P.D.-L. Gheorghe David (foto), rugat de F.A.L.T. să in­termedieze o serie de întâlniri cu reprezen­tanţii A.N.R.E., în­tâlniri care, în mod normal, fără intervenţii, pro­babil că nu ar fi avut loc. Or, asemenea demer­suri îi sunt in­accesibile simplului cetăţean care are o problemă cu furni­zorul de energie electrică.

De fapt, Gheorghe David confirmă faptul că şi spre el au venit destul de multe sesizări legate de relaţia dintre consu­matori şi furnizorii de energie electrică. „Eu m-am numărat printre cei care au propus crea­rea, în Senat, a unei Comisii de Anchetă legate de obligaţiile contractuale ale furnizorului de energie electrică. Sunt situaţii în care acesta obligă societăţi comerciale şi chiar persoane fizice să facă o serie de inves­tiţii deloc ieftine pe partea de racord, de extindere a reţelei, iar aceste investiţii sunt luate ulterior în custodie de compa­nie furnizoare de energie elec­trică, ca şi cum ar fi propria infrastructură. Ceea ce nu e normal, pentru că în momentul privatizării, cumpărătorul şi-a asumat nişte obligaţii, inclusiv legate de extinderea şi mo­dernizarea reţelei. Or, ca dis­tribuitor, nu poţi să obligi be­neficiarul să facă aceste inves­tiţii asumate de companie pe banii lui”.

Gheorghe David mai spune că a primit sesizări şi din partea cetăţenilor, legate de modalită­ţile alambicate de citire şi auto-citire impuse consumatorilor, de regularizările făcute rar sau de numărul insuficient de casierii, sau programul acestora :„Ideea de bază e ca relaţia dintre furni­zor şi beneficiar să se facă pe baza unui contract clar, în care să se ştie de la bun început obli­gaţiile şi beneficiile fiecărei părţi. Iar acest contract să nu fie modificat de nu ştiu câte ori prin acte adiţionale impuse ce­tăţeanului, şi prin prevederi ne­clare. În acest sens, am militat pentru existenţa unei relaţii con­tractuale definite de la început pe baza unui contract cu termeni foarte clari”.

Speranţe legate de energia alternativă

Marile speranţe legate de dispariţia anomaliilor care viciază în prezent piaţa ener­giei electrice sunt legate de noile energii neconvenţionale, care vor trebui să înlocuiască în proporţie din ce în ce mai mare energia produsă prin mijloace clasice. Din acest punct de vedere, se speră că o diversificare a modalităţilor de furnizare a energiei va duce şi la o diversificare a companiilor care operează pe piaţă.

Autor al mai multor inven­ţii brevetate în domeniul ener­giilor neconvenţionale, profe­sorul de fizică Alexandru Stoian spune că, în maximum cinci ani, energia furnizată prin mijloace neconvenţionale va fi la fel de fiabilă din punct de vedere al preţului şi canti­tăţii cu energia electrică fur­ni­zată din surse clasice. „În câţiva ani preţurile vor fi con­venabile. Dar ca să se întâm­ple acest lucru, trebuie să se investească în cercetare în acest domeniu, iar România se numără printre statele eu­ropene unde se investeşte cel mai puţin în cercetare. În plus, în România politicile par să fie contrarii celor europene : dacă în spaţiul european se închid pe rând centralele atomo-elec­trice, în urma evenimentelor din Japonia, la noi sunt planuri legate de construcţia unor noi centrale”.

Din punctul său de vede­re, piaţa energiei din România are nevoie de liberalizare, şi tre­buie investită mai multă încredere în ideile şi proiectele româneşti. „Noi şi pe eoliene, aducem de afară echipamen­tele şi doar le înfingem în sol. Am putea să ne implicăm însă în producţia de astfel de echi­pamente, mai ales că e un do­meniu de viitor”, consideră in­ventatorul timişorean.