În faţa acuzaţiilor venite cu preponderenţă dinspre presa franceză, legate de faptul că nu iau măsuri minime pentru reintegrarea romilor, autorităţile române au găsit un „avocat” chiar în Comunitatea Europeană, care a amintit recent că cinci state comunitare, inclusiv România, au alocat 172 de milioane de euro numai pentru proiecte adresate romilor. În vestul ţării o serie de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale susţin că banii destinaţi integrării romilor ar fi mult mai eficient cheltuiţi dacă ar fi dirijaţi direct către beneficiari, fără intermedierea unor asociaţii care se erijează în reprezentate ale acestei etnii.


O luare de poziţie surprinzătoare

Cum în ultima săptămână, în presa franceză au apărut numeroase articole în care se sugera că România nu face suficiente eforturi pentru integrarea sau reintegrarea în societate a romilor nomazi, Comisia Europeană a publicat o sinteză legată de politicile anti-discriminare, condiţiile în care romii din Bulgaria şi România pot munci în ţările U.E. şi finanţările disponibile pentru programe adresate acestei minorităţi, subliniind totodată că România se numără printre ţările unde s-au alocat finanţări destul de mari pentru proiectele de reintegrare a romilor, atât din fonduri europene, cât şi din fonduri publice.
Astfel, doar în acest an, până în 31 iulie, din Fondul Social European au fost contractate în România finanţări de circa 35 de milioane de euro pe proiecte adresate romilor.   
În total, în perioada 2007 - 2013 bugetul total al măsurilor de care pot beneficia romii, din programele operaţionale regionale, însumează 17,5 miliarde euro, din care 13,3 miliarde din Fondul Social European. Comisia Europeană estimează că în ţările U.E. trăiesc aproximativ zece milioane de romi, iar dacă întreaga sumă alocată prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 ar fi cheltuită, ar însemna peste 1.750 de euro alocaţi pentru fiecare reprezentant al acestei etnii.
Comisia Europeană nu uită să menţioneze în acest context că „Cehia, Polonia, România, Slovacia şi Spania au alocat 172 milioane euro pentru activităţi care ţintesc exclusiv minoritatea romă”. 
Totodată, raportul C.E. precizează că, deşi romii care trăiesc în spaţiul european sunt cetăţeni europeni şi au aceleaşi drepturi ca şi orice alt cetăţean european, „un număr semnificativ trăiesc în marginalizare extremă, în zone urbane şi rurale, în condiţii sociale extrem de precare. Sunt afectaţi disproporţionat de discriminare, violenţă, şomaj, sărăcie, condiţii precare de trai şi igienă”.


“Ar fi bine ca banii să ajungă direct la beneficiari”

“Generaţie Tânără”, una dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale de pe plan local, care s-a implicat în proiecte de reintegrare a romilor repatriaţi din Franţa, monitorizând situaţia microfermelor finanţate de Guvernul francez pentru ţiganii aduşi acasă, precizează că acest program de reintegrare este unul pe termen lung. “După adoptarea de către Parlamentul francez a decretului cu privire la repatrierea voluntară a populaţiei de origine rromă, am semnat un parteneriat cu Guvernul francez, ce cuprinde măsuri pentru ca repatrierea să fie una durabilă”, precizează reprezentanţii asociaţiei. De la începutul anului 2008, sute de etnici rromi cu cetăţenie română au fost repatriaţi, cu acordul lor. Multe familii de rromi din Timiş au primit deja, prin intermediul finanţării oferite de statul francez, mai multe zeci de animale, pentru a-şi organiza ferme familiale sau a-şi încropi mici afaceri meşteşugăreşti, programul demarat de autorităţile franceze urmărind repatrierea a peste 5.000 de rromi din România.
Mariana Petersel, directorul ONG-ului “Generaţie Tânără”, spune că, din punctul ei de vedere, banii alocaţi pentru reintegrarea romilor ar fi mult mai eficient folosiţi dacă ar fi alocaţi direct beneficiarilor, fără mediatori, fără intermedierea unor asociaţii care de multe ori doar se erijează în postura de reprezentanţi ai acestei minorităţi. “Romii beneficiari au dreptul să primească direct aceste fonduri. Şi în cazul programului de reintegrare, cu microferme, romii au fost beneficiari direcţi, noi doar am supravegheat derularea acestui program. În plus, i-am dus la medic, ne-am ocupat de copii, le-am dus pachete de Crăciun şi de Paşti. Totodată, am semnalat cazuri în care nu i-am mai găsit pe beneficiarii acestor măsuri, care, probabil, s-au reîntors în Franţa. Nu ştiu dacă s-au dat finanţări în vestul ţării, pentru reintegrarea romilor, pe proiecte care să presupună seminarii sau împărţiri de pliante. Noi am considerat că e mult mai eficient ca banii alocaţi să aibă efecte concrete în ceea ce priveşte reintegrarea romilor repatriaţi din Timiş”.