România a fost constant, de-a lungul anilor, ţintă a unor rapoarte extrem de dure ale unor raportori europeni care încercau să dovedească existenţa în spaţiul comunitar a unor centre ilegale de detenţie ale C.I.A., precum şi a unor zboruri secrete cu prizonieri talibani, care ar fi traversat spaţiul aerian românesc (cu escale inclusiv la Timişoara). Deşi la nivel Parlamentului României s-a înfiinţat o comisie de anchetă care a stabilit că toate acuzaţiile aduse la adresa României sunt fabulaţii, această investigaţie nu pare să-i fi convins pe unii oficiali comunitari care cer, în acest an, redeschiderea anchetelor.


Subiect readus pe tapet

Redeschiderea anchetelor legate de centrele de tortură şi detenţie ale C.I.A., precum şi de transporturile ilegale de prizonieri prin spaţiul aerian comunitar a reprezentat unul dintre subiectele abordate zilele trecute de către deputa­ţii europeni de la Subco­misia Dreptu­rile Omului a Parlamen­tului European. S-a menţionat în acest sens că sunt ne­cesare mai multe investigaţii pentru dezvăluirea ade­vărului privind tortura şi detenţiile permise în unele ţări co­mu­nitare, în complicitate cu autorităţile americane. Deputaţii europeni au de­clarat la re­centa reuniune a Subcomi­siei Dreptu­rile Omului că rămân multe de făcut pe linia anchetelor referitoare la presu­pusa folosire a unor ţări europene de către C.I.A. pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri, Româ­nia fiind pe lista de suspecţi.


Rapoarte fără dovezi

Conform unui raport europarla­men­tar din 2007, peste 1.000 de zboruri au fost operate de C.I.A. în spaţiul aerian european, între 2001 şi 2005, iar în bazele militare SUA din Europa ar fi putut exista centre temporare secrete de detenţie. Fostul vicepreşedinte al Comisiei temporare de anchetă legată de presupusa folosire a unor ţări euro­pene de către C.I.A. pentru transporta­rea şi deţinerea ilegală de prizonieri, portughezul Carlos Coelho, de la Grupul Partidului Popular European, a declarat în acest context că „centrele secrete de detenţie sunt ca găurile ne­gre, în care se poate întâmpla orice” şi a subliniat necesitatea împiedicării acestor lucruri în viitor.
Acest raport din 2007, semnat de raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Dick Marty, men­ţiona existenţa unor centre secrete de detenţie ale C.I.A. în Europa de Est şi vorbea şi despre transferuri ilegale de prizonieri pe rute aeriene ce includeau şi vestul României.
Raportul pomenea Timişoara de două ori. În primul rând, se vorbea despre rute de transport aerian „care par să fie conectate cu transferurile ilegale de prizonieri”, un astfel de zbor având, potrivit raportului, următorul traseu : Cairo - Aman - Islamabad - Ra­bat - Kabul - Guantanamo Bay - Timişoa­ra - Alger - Bagdad - Szymany (o locali­tate din Polonia). Şi Timişoara era men­­ţionată ca punct de tranzit pe ruta unui astfel de zbor. „Este vorba, se menţio­na în Raportul Marty, de avionul N313P, care a aterizat la Timişoara pe 25 ianuarie 2004, ora 11,51, şi a plecat 72 de minute mai târziu, la ora 1,03. (...) Următoarea sa destinaţie a fost Palma de Mallorca, un «punct tranzitoriu» bi­necunoscut de recuperare, situat pe in­tinerariul acestor zboruri de tranzit.(...) Putem deduce că pasagerii care erau în plus faţă de echipajul avionului erau de fapt o «echipă de livrare» a C.I.A., care a făcut operaţiuni de transfer de pri­zonieri pe acest circuit”.
Fiind vorba de acuzaţii extrem de grave, Senatul a format o Comisie spe­cială pentru investigarea acestor afir­maţii. După aproape jumătate de an, Comisia a prezentat pentru aprobare raportul care a investigat afirmaţiile din documentele publicate de Dick Marty. Iar concluzia a fost că afirmaţiile nu pot fi dovedite, neexistând probe concrete care să sprijine acuzaţiile. Deputatul timişean Niculae Mircovici, membru în Comisia de Apărare a Camerei De­pu­taţilor, spune că investigaţiile deru­late în România au fost temeinic făcu­te şi că din ele nu a putut reieşi că mă­car 1% din aspectele menţionate de că­tre Dick Marty referitoare la România ar fi adevărate. „Cred că, pe baza a ce ştim până în momentul de faţă, se poate spune că din datele prezentate în acele rapoarte nu s-a confirmat până acum absolut nimic”.