România, obligată să-şi îmbunătăţească siguranţa traficului feroviar

Dacă în ultimii ani, invocând deficitul bugetar şi politicile de austeritate România a evitat să facă investiţii importante în infrastructura feroviară, autori­tăţile române sunt acum obligate să aloce rapid fonduri semnifica­tive pentru aducerea siguranţei traficului feroviar naţional la standarde comunitare. În prezent există porţiuni de linie ferată inclusiv în Timiş unde, din cauza stării şubrede a infrastruc­turii feroviare, trenurile trebuie să circule cu cel mult 14 - 15 kilometri pe oră pentru evita deraierile.

“Ultimatum” de la Comisia Europeană

Zilele trecute, Comisia Europeană a trimis un aviz ultimativ unui număr de nouă state membre UE, solicitându-le oficial să pună în aplicare în mod inte­gral directivele europene privind sigu­ranţa traficului feroviar. Printre aceste state se numără şi România, alături de Austria, Germa­nia, Lituania, Luxem­burg, Olanda, Polonia, Suedia şi Marea Britanie. Acest grup de nouă state nu au trans­pus încă în plan na­ţional di­rectivele europene legate de siguranţa traficului feroviar, deşi aveau obligaţia de a face acest lucru până la data de 24 decem­brie 2010.

Comisia Europeană le-a acordat acestor state membre un termen de două luni pentru remedierea situaţiei, iar în caz contrar, poate transmite cauzele res­pective Curţii de Justiţie a Uniunii Euro­pene care poate institui sancţiuni pen­tru statele care refuză se se conformeze.

Noile directive prevăd atât norme de siguranţă legate de materialul rulant (locomotive, vagoane), cât şi de infra­structura feroviară (linii, staţii, macazuri).

Plan de investiţii limitat de buget la C.F.R.

Adaptarea României la normele de siguranţă rutieră va presupune investiţii masive făcute de stat în aproape toată ţara, pentru că, din cauza lipsei disponibilităţilor bugetare, în destul de multe zone ale ţării, nu au fost făcute de ani buni investiţii de amploare în ceea ce priveşte siguranţa traficului feroviar.

La începutulul acestui an, C.F.R. a precizat că va executa “lucrări în conformitate cu programele de in­vestiţii, de reabilitare şi reparaţii, în limita alocaţiilor bugetare acordate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor şi Infra­structurii”. Alocaţii bugetare care, evi­dent, nu sunt suficiente.

De asemenea, C.F.R. a mai pre­cizat că prin programul de întreţinere, re­paraţii şi modernizări, anul acesta, va diminua numărul de zone şi nu­mărul de kilometri cu restricţii de viteză, precum şi de puncte periculoase de pe infrastructura feroviară publică şi va contribui la creşterea vitezei exis­tente.

La rândul său, Ministerul Trans­por­turilor şi Infrastructurii a menţio­nat că în 2011 va susţine continuarea investiţiilor la infrastructura feroviară publică, inclusiv a celor aflate în curs de realizare, acordându-se prioritate modernizării traseelor coridoarelor europene de transport feroviar, mai precis investindu-se în programe de reabilitare şi modernizare a Corido­rului IV de transport european, care cuprinde şi vestul ţării.

În acest an, conform angajamen­telor luate, viteza maximă pe calea ferată aflată pe traseul coridoarelor transeuropene trebuie să ajungă la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Pentru a se ajunge la aceste viteze de trafic va fi nevoie însă de investiţii masive. “De ani de zile, în vestul ţării nu s-au mai făcut investiţii de amploare în domeniul siguranţei feroviare. Aşa s-a ajuns ca, în special pe liniile se­cun­dare, să se circule cu viteze extrem de mici. Probleme avem pe secţii cum ar fi Ionel - Cărpiniş sau Jebel - Liebling unde, pe unele porţiuni, trenurile circulă cu 14 - 15 kilometri pe oră, ca să evite deraieri din cauza stării liniei”, spune Petrică Stoian, liderul judeţean al Federaţiei Feroviare Mişcare Co­mercial.

În acest an Ministerul Trans­porturilor a inclus totuşi în planul de investiţii modernizarea liniei ferate Arad - Timişoara - Caransebeş - Dro­beta Turnu Severin - Craiova, însă a precizat că proiectul e realizabil pe perioada 2011 - 2013. Rămâne în acest sens speranţa că nu va fi demarat de abia în 2013.