României i se impune „liberalizarea” supermarketurilor

La insistenţele F.M.I. şi ale Comisiei Europene, Guvernului României i s-a impus să elimine restricţiile legate de deschiderea de supermarketuri şi hipermarketuri. Structurile europene de profil au impus autorităţilor să rezolve problema, până la sfârşitul lunii ianuarie 2012, după ce termenul stabilit iniţial a fost depăşit.

Ianuarie 2012, termen limită

În primăvara acestui an, Guvernul s-a obligat, la presiunea Comisiei Eu­ropene, să înlăture restricţiile privind deschiderea marilor lanţuri de retail, prin eliminarea cerinţelor legate de acordul magazinelor concurente la emi­terea autorizaţiei şi prezentarea unui studiu de impact de către investitorul care solicită avizul. Termenul stabilit pentru elimina­rea acestor restricţii a fost luna septem­brie 2011, dar nu a fost respectat.

Ca atare, Guvernul şi-a asumat un nou termen limită.“Suntem hotărâţi să îmbunătăţim intrările pe piaţa de retail pentru a menţine un mediu concuren­ţial, a încuraja inovaţia şi a creşte efi­cienţa. În acest sens, vom elimina pâ­nă la sfârşitul lunii ianuarie 2012 ba­rierele în deschiderea magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare”, au precizat reprezentanţii Gu­vernului.

Legislaţia în vigoare, adoptată în 2004, stabileşte că deschiderea struc­turilor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare, de peste 1.000 de me­tri pătraţi, trebuie autorizată de către o comisie constituită la nivel autorităţii locale, din care face parte – alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi ai asociaţiilor profesionale, patronale şi de protecţie a consumatorilor – şi un reprezentant al agenţilor economici din imediata vecinătate a centrului comercial pentru care este cerută autorizaţia.

În acelaşi timp, solicitările de deschidere a unor astfel de magazine trebuie însoţite obligatoriu de un stu­diu de piaţă şi impact, care să pre­zinte motivul alegerii locului respec­tiv, harta comercială a zonei, descrierea tipolo­gică a structurilor de vânzare existente în zonă, caracteristicile de­mografice şi sociale ale zonei (structu­ra populaţiei, venituri, obiceiuri de consum), impac­tul deschiderii noului magazin din punct de vedere urbanis­tic, socio-economic şi comercial, dar şi impactul asupra co­merţului existent, respectiv protejarea structurilor de vânzare existente şi evitarea dis­func­ţionalităţilor din mediul concurenţial.

Aceste condiţii sunt valabile nu­mai în cazul deschiderii unor structuri de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare, nu şi a celor de vânzare cu ridi­cata sau care realizează comerţ de gros tip “cash and carry”. De aceea, institu­ţiile europene din domeniul concu­renţei consideră că legislaţia actuală pare a proteja în continuare marile ma­gazine deja existente, în pofida nor­melor U.E. în domeniul concurenţei.

O piaţă extrem de dinamică

Creşterea numărului de super­mar­keturi, care ar putea urma după libera­lizarea pieţei promisă de auto­rităţile române, vine în condiţiile în care Con­siliul Concurenţei remarca în aproape toate oraşele mari, inclusiv în Timişoa­ra, un număr foarte mare de magazine de acest gen. Mai mult, evidenţia Con­siliul Concurenţei, s-a ajuns la concen­trări ale aceluiaşi gen de comerţ gen supermarket, cu cote de piaţă extrem de mari. Practic, într-un interval extrem de scurt de timp, cotele comerţului cu alimente prin supermarketuri şi hiper­maketuri s-a dublat. Într-un raport re­cent legat de ofensiva supermarketu­rilor, Consiliul Concurenţei arăta că în România, într-un interval de doi ani, a avut loc o creş­tere cu aproape 100% a vânzărilor de produse alimentare prin intermediul comerţului modern. Creş­terea a fost susţinută de extinderea reţelelor existente, dar mai ales de in­trarea noilor jucători în piaţă (Auchan şi Lidl, în Bucureşti şi Timişoara, Kauf­land şi Real, în Braşov şi Timişoara, Rewe8, în Braşov). Acelaşi document releva faptul că în Timişoara vânzările totale ale supermarketurilor, în ultimii ani, au crescut cu peste 30% pe an, chiar dacă actorii de pe piaţa acestui gen de comerţ s-au mai schimbat. Această tendinţă evidenţiază faptul că, treptat, comerţul prin magazinele mici de cartier îşi pierde clienţii, în favoarea supermarketurilor.

“Noi am continuat monitorizarea supermarketurilor, prin supravegherea evoluţiei preţurilor unor anumite tipuri de produse, pe perioade lungi, de peste un an”,spune Eleonora Marta, inspec­tor şef al Inspectoratului Teritorial de Concurenţă Timiş.

Totuşi, indiferent de concluziile Consiliului Concurenţei, România va trebui să renunţe la majoritatea restric­ţiilor considerate neconcurenţiale de către structurile europene, pentru a nu risca sancţiuni, de tipul procedurilor de infringement.